Noua dezordine mondială

Postat la: 03.04.2025 |

Noua dezordine mondială

În urmă cu zece ani, atunci când şi-a anunţat intenţia de a candida la preşedinţia SUA, Donald Trump a anunţat că va fi "cel mai bun preşedinte pe care l-a creat Dumnezeu".

După primul mandat, americanii nu au înţeles lucrul acesta şi l-au ales preşedinte pe Biden. Ulterior, şi-au dat seama că au greşit şi, la ultimele alegeri, l-au desemnat ca preşedinte, din nou, pe Donald Trump. Preşedintele nou ales a hotărât să repare toate problemele nerezolvate ale lumii în câteva zile - războaie, teritorii, migraţii, taxe vamale. Rezolvarea unora din ele pare că va mai dura puţin.

Soluţia aleasă este simplă "Si vis pacem para bellum". Adică, ajungi la pace prin război. Nu e traducerea perfectă, dar, în esenţă Donald Trump a hotărât "să arunce în aer" sistemul comercial mondial, declanşând un război comercial la scară internaţională. El a generat şi generează haos în plan global, introducând un aşa-zis principiu al reciprocităţii în relaţiile comerciale.

Problema este că, în schimburile internaţionale, unii vând tancuri, alţii vând cipuri, unii vând soia, alţii vând pui congelaţi. Sunt cazuri în care o ţară vinde anumite produse, dar şi cumpără produse asemănătoare (automobile, de exemplu), deşi, în general, este vorba de procurarea unor bunuri care sunt deficitare pe piaţa internă. Donald Trump doreşte, evident, să ne întoarcem la formule de comerţ bilateral, dar, după al Doilea Război Mondial, accentul s-a pus pe crearea unui sistem multilateral de comerţ (OIC,GATT,OMC).

În perioada actuală este greu să izolezi o relaţie comercială bilaterală de restul schimburilor de produse şi servicii. Mecanismul de corelare, în perioada interbelică, pentru a evita mecanisme protecţioniste a fost utilizarea tratamentului naţiunii celei mai favorizate, introdus de obicei ca o clauză în acorduri comerciale şi de navigaţie. România, spre exemplu, a încheiat zeci de astfel de acorduri în perioada de până la al Doilea Război Mondial. Statele Unite au folosit acest mecanism, condiţionând, într-o perioadă, în relaţiile cu unele ţări (inclusiv cu România) aplicarea sa de respectarea amendamentului Jackson - Vanik referitor la drepturile omului (1974), inclusiv după 1989. Sistemul bilateral al clauzei a fost utilizat, în esenţă, până în 1947, până la crearea GATT. Din acel moment, ţările părţi la GATT au acceptat folosirea acestui mecanism ca regulă de bază într-un sistem multilateral.

Acum, Statele Unite aruncă practic în aer acest mecanism care a dus la scăderea nivelului de taxe vamale de la 40% după război la 3,8% la sfârşitul secolului 20. Canada fiind membru OMC, la fel ca SUA, premierul Canadei a anunţat că ţara sa va face o plângere la OMC pentru încălcarea regulilor comerţului multilateral şi pentru a cere arbitrajul panelurilor de soluţionare a diferendelor. Deşi pare că SUA s-ar putea retrage din OMC.

Vom vedea care vor fi evoluţiile şi consecinţele în plan mai larg, inclusiv al relaţiilor SUA cu Uniunea europeană (acuzată că "jefuieşte" SUA) şi cu China. O problemă delicată va fi cea a achiziţiilor de arme de către ţări europene, membre NATO, din SUA. Americanii erau interesaţi de creşterea cotelor din PIB pentru înarmare în ţările NATO din UE, dar nu cu direcţionarea acestor bani către industriile de apărare de pe continent în dauna companiilor americane. Să ne gândim ce probleme ar putea să apară pentru România dacă UE ar impune taxe vamale suplimentare de 25% pentru achiziţia de avioane militare din SUA!"

Adrian Nastase

loading...
PUTETI CITI SI...

Noua dezordine mondială

Postat la: 03.04.2025 |

0

În urmă cu zece ani, atunci când şi-a anunţat intenţia de a candida la preşedinţia SUA, Donald Trump a anunţat că va fi "cel mai bun preşedinte pe care l-a creat Dumnezeu".

După primul mandat, americanii nu au înţeles lucrul acesta şi l-au ales preşedinte pe Biden. Ulterior, şi-au dat seama că au greşit şi, la ultimele alegeri, l-au desemnat ca preşedinte, din nou, pe Donald Trump. Preşedintele nou ales a hotărât să repare toate problemele nerezolvate ale lumii în câteva zile - războaie, teritorii, migraţii, taxe vamale. Rezolvarea unora din ele pare că va mai dura puţin.

Soluţia aleasă este simplă "Si vis pacem para bellum". Adică, ajungi la pace prin război. Nu e traducerea perfectă, dar, în esenţă Donald Trump a hotărât "să arunce în aer" sistemul comercial mondial, declanşând un război comercial la scară internaţională. El a generat şi generează haos în plan global, introducând un aşa-zis principiu al reciprocităţii în relaţiile comerciale.

Problema este că, în schimburile internaţionale, unii vând tancuri, alţii vând cipuri, unii vând soia, alţii vând pui congelaţi. Sunt cazuri în care o ţară vinde anumite produse, dar şi cumpără produse asemănătoare (automobile, de exemplu), deşi, în general, este vorba de procurarea unor bunuri care sunt deficitare pe piaţa internă. Donald Trump doreşte, evident, să ne întoarcem la formule de comerţ bilateral, dar, după al Doilea Război Mondial, accentul s-a pus pe crearea unui sistem multilateral de comerţ (OIC,GATT,OMC).

În perioada actuală este greu să izolezi o relaţie comercială bilaterală de restul schimburilor de produse şi servicii. Mecanismul de corelare, în perioada interbelică, pentru a evita mecanisme protecţioniste a fost utilizarea tratamentului naţiunii celei mai favorizate, introdus de obicei ca o clauză în acorduri comerciale şi de navigaţie. România, spre exemplu, a încheiat zeci de astfel de acorduri în perioada de până la al Doilea Război Mondial. Statele Unite au folosit acest mecanism, condiţionând, într-o perioadă, în relaţiile cu unele ţări (inclusiv cu România) aplicarea sa de respectarea amendamentului Jackson - Vanik referitor la drepturile omului (1974), inclusiv după 1989. Sistemul bilateral al clauzei a fost utilizat, în esenţă, până în 1947, până la crearea GATT. Din acel moment, ţările părţi la GATT au acceptat folosirea acestui mecanism ca regulă de bază într-un sistem multilateral.

Acum, Statele Unite aruncă practic în aer acest mecanism care a dus la scăderea nivelului de taxe vamale de la 40% după război la 3,8% la sfârşitul secolului 20. Canada fiind membru OMC, la fel ca SUA, premierul Canadei a anunţat că ţara sa va face o plângere la OMC pentru încălcarea regulilor comerţului multilateral şi pentru a cere arbitrajul panelurilor de soluţionare a diferendelor. Deşi pare că SUA s-ar putea retrage din OMC.

Vom vedea care vor fi evoluţiile şi consecinţele în plan mai larg, inclusiv al relaţiilor SUA cu Uniunea europeană (acuzată că "jefuieşte" SUA) şi cu China. O problemă delicată va fi cea a achiziţiilor de arme de către ţări europene, membre NATO, din SUA. Americanii erau interesaţi de creşterea cotelor din PIB pentru înarmare în ţările NATO din UE, dar nu cu direcţionarea acestor bani către industriile de apărare de pe continent în dauna companiilor americane. Să ne gândim ce probleme ar putea să apară pentru România dacă UE ar impune taxe vamale suplimentare de 25% pentru achiziţia de avioane militare din SUA!"

Adrian Nastase

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE