Recreația s-a terminat

Postat la: 15.11.2024 |

Recreația s-a terminat

Cei prea entuziasmați de victoria copleșitoare în recentele alegeri americane a lui Donald Trump, a republicanilor, a trumpiștilor trăiesc deja momente de contrariere, de stupoare, după nominarizările președintelui ales pentru posturile care țin de politică externă a noii administrații.

„Deși noua administrație e vădit lipsită de evrei [...] candidații au fost personal selecționați de miliardarul evreu Howard Lutnick, o personalitate puțin cunoscută care a rămas total în umbră în lumea lui Trump. Lutnick e franc în legătură cu singura sa prioritate pentru a intra în orbita lui Trump: securizarea intereselor geopolitice ale Israelului". Nu numai Donald Trump și-a asigurat marii electori (la fel și votul popular) dar Republicanii și-au adjudecat clar Senatul și Camera Reprezentanților (218 locuri, vineri 15.11.2024). Pentru cel puțin doi ani nu vor fi încurcați de nici o opoziție.

Cel mai important argument de campanie al susținătorilor lui Trump a fost acela că este un om al păcii și că în anteriorul său mandat (2017-2020) nu a început nici un război, ba mai mult a negociat cu talibanii retragerea din Afganistan care a fost pusă în practică, lamentabil, abia în mandatul succesorului său, Joe Biden. Această aură de pacifist nu era integral bazată pe adevăr, SUA a mai avut câteva intervenții în Siria și Irak. În plus, după unii investigatori, răspândirea covidului în 2019 a semănat prea mult cu un război biologic. Dar propaganda nu se încurcă în „detalii".

Noul cabinet Trump se prefigurează ca un adevărat cabinet de război. „Dacă George W. Bush ar fi fost ales pentru al treilea mandat, iată cum ar fi arătat cabinetul său: Rubio, Waltz, Stefanik, Hegseth. Nici unul dintre ei nu e pacifist. Nici măcar non-intervenționist. Fiecare candidat ales este un uliu de război" (Mike Whitney - Candidații aleși de Trump sunt toți ulii neoconservatori devotați feroce Israelului, UNZ.com, 13.11.2024). Pete Hegseth, animator la televiziunea Fox, veteran de război, pentru Secretar al Apărării, Marco Rubio, „Little Marco", cum l-a numit Trump în campania din 2016, senator republican de Florida, pentru Secretar la Departamentul de Stat (ministerul de Externe), Mike Waltz, candidat pentru funcția de consilier pentru Securitatea Națională, Elise Stefanik, ambasadoare la ONU, sunt toți înfocați proisraelieni și cu declarații dintre cele mai agresive împotriva Iranului (care susține Hezbolahul și rebelii Houthi din Yemen).

Comentariile cele mai acide se răspândesc atât în media mainstream cât și în altermedia. „Nu e vorba de un cabinet pro-israelian al lui Trump. E vorba de un cabinet pseudo-american al Israelului". (Alon Mizrahi) Se repune întrebarea dacă, cu astfel de noi miniștri, câinele (SUA) dă din coadă (Israel) sau nu cumva coada dă din câine. Sunt readuse în discuție finanțările de care au beneficiat Donald Trump și nominalizații săi, de la miliardarul Sheldon Adelson (azi decedat) și de la văduva sa până la Norman Braman (care a finanțat și cariera senatorului Marco Rubio). Nominalizaților deja citați li se adaugă Mike Huckabee și Brian Hook, cu păreri la fel de bine documentate despre Iran, Rusia și China și la fel de războinici.

„Nu există nici o îndoială că lumea cunoaște un val de antisemitism nemaivăzut din anii 1930. Indignarea suscitață de atrocitățile aproape fără precedent comise de statul evreu - retransmise în direct în cele mai mici detalii pe miliarde de telefoane și de ordinatoare în întreaga lume - au stârnit un dezgust visceral împotriva poporului evreu, care transcende clivajele tradiționale stânga-dreapta, rasiale sau religioase" (Eric Striker - op. cit.). Articolele împotriva politicii actuale a Israelului, nu numai împotriva premierului Benjamin Netanyahu, a miniștrilor săi „ultraortodocși", a „suprematiștilor", curg în presa occidentală, mai ales în cea americană. Iar Donald Trump și republicanii dezamăgesc chiar înainte de a-și prelua oficial funcțiile. Și nu e vorba doar de simpatizanții Kamalei Harris și ai Partidului Democrat, mulți republicani moderați au primit șocați nominalizările lui Trump pentru guvernul său, care va fi instalat în ianuarie 2025.

Politica externă a lui Donal Trump se profilează a fi una simplă, de fapt simplistă dacă nu chiar grosolană („Pacea prin putere"). Donald Trump va negocia cu Vladimir Putin pacea din Ucraina, fără nici o milă pentru ucrainieni sau pentru Volodimir Zelenski. Războiul de la granițele Rusiei (și ale noastre) se va muta în Orientul Mijlociu, cu un probabil război convențional, la sol împotriva Iranului, cu lovituri de la distanță aplicate Libanului (care adăpostește Hezbolahul) și Yemenului (împreună cu Arabia Saudită).

UE nu va participa la negocierile dintre Rusia și SUA, va rămâne doar cu oalele sparte și va trebui să participe, să finanțeze reconstrucția Ucrainei. Va începe și un război economic, un război al taxelor. Atât cu China cât și cu țările exportatoare din UE. Produsele agricole, producția industrială, luxul exportat de europeni în SUA vor avea de suferit la greu. Trump va încerca să reechilibreze deficitele și datoria faraonică a SUA.

Românii se tem că SUA ar putea negocia cu Rusia și influența sa în România. Nu e de crezut că SUA vor abandona Polonia și România. Nu e deloc clar însă ce se va întâmpla cu Ungaria și cu țările baltice.

Euforia că neoliberalii, progresiștii au fost învinși în America se încheie foarte repede. Timpul nu are răbdare. Vine politica reală, pragmatică, cinică. UE a dat liber la utilizarea fondurilor de coeziune pentru armament, pentru reorganizări militare. La rândul ei, SUA e obligată să-și regleze deficitele, să depășească rămânerile în urmă a dotărilor militare față de Rusia și China. Recreația neoliberală s-a terminat. La fel și „revoluția woke".

Petru Romoșan

loading...
PUTETI CITI SI...

Recreația s-a terminat

Postat la: 15.11.2024 |

0

Cei prea entuziasmați de victoria copleșitoare în recentele alegeri americane a lui Donald Trump, a republicanilor, a trumpiștilor trăiesc deja momente de contrariere, de stupoare, după nominarizările președintelui ales pentru posturile care țin de politică externă a noii administrații.

„Deși noua administrație e vădit lipsită de evrei [...] candidații au fost personal selecționați de miliardarul evreu Howard Lutnick, o personalitate puțin cunoscută care a rămas total în umbră în lumea lui Trump. Lutnick e franc în legătură cu singura sa prioritate pentru a intra în orbita lui Trump: securizarea intereselor geopolitice ale Israelului". Nu numai Donald Trump și-a asigurat marii electori (la fel și votul popular) dar Republicanii și-au adjudecat clar Senatul și Camera Reprezentanților (218 locuri, vineri 15.11.2024). Pentru cel puțin doi ani nu vor fi încurcați de nici o opoziție.

Cel mai important argument de campanie al susținătorilor lui Trump a fost acela că este un om al păcii și că în anteriorul său mandat (2017-2020) nu a început nici un război, ba mai mult a negociat cu talibanii retragerea din Afganistan care a fost pusă în practică, lamentabil, abia în mandatul succesorului său, Joe Biden. Această aură de pacifist nu era integral bazată pe adevăr, SUA a mai avut câteva intervenții în Siria și Irak. În plus, după unii investigatori, răspândirea covidului în 2019 a semănat prea mult cu un război biologic. Dar propaganda nu se încurcă în „detalii".

Noul cabinet Trump se prefigurează ca un adevărat cabinet de război. „Dacă George W. Bush ar fi fost ales pentru al treilea mandat, iată cum ar fi arătat cabinetul său: Rubio, Waltz, Stefanik, Hegseth. Nici unul dintre ei nu e pacifist. Nici măcar non-intervenționist. Fiecare candidat ales este un uliu de război" (Mike Whitney - Candidații aleși de Trump sunt toți ulii neoconservatori devotați feroce Israelului, UNZ.com, 13.11.2024). Pete Hegseth, animator la televiziunea Fox, veteran de război, pentru Secretar al Apărării, Marco Rubio, „Little Marco", cum l-a numit Trump în campania din 2016, senator republican de Florida, pentru Secretar la Departamentul de Stat (ministerul de Externe), Mike Waltz, candidat pentru funcția de consilier pentru Securitatea Națională, Elise Stefanik, ambasadoare la ONU, sunt toți înfocați proisraelieni și cu declarații dintre cele mai agresive împotriva Iranului (care susține Hezbolahul și rebelii Houthi din Yemen).

Comentariile cele mai acide se răspândesc atât în media mainstream cât și în altermedia. „Nu e vorba de un cabinet pro-israelian al lui Trump. E vorba de un cabinet pseudo-american al Israelului". (Alon Mizrahi) Se repune întrebarea dacă, cu astfel de noi miniștri, câinele (SUA) dă din coadă (Israel) sau nu cumva coada dă din câine. Sunt readuse în discuție finanțările de care au beneficiat Donald Trump și nominalizații săi, de la miliardarul Sheldon Adelson (azi decedat) și de la văduva sa până la Norman Braman (care a finanțat și cariera senatorului Marco Rubio). Nominalizaților deja citați li se adaugă Mike Huckabee și Brian Hook, cu păreri la fel de bine documentate despre Iran, Rusia și China și la fel de războinici.

„Nu există nici o îndoială că lumea cunoaște un val de antisemitism nemaivăzut din anii 1930. Indignarea suscitață de atrocitățile aproape fără precedent comise de statul evreu - retransmise în direct în cele mai mici detalii pe miliarde de telefoane și de ordinatoare în întreaga lume - au stârnit un dezgust visceral împotriva poporului evreu, care transcende clivajele tradiționale stânga-dreapta, rasiale sau religioase" (Eric Striker - op. cit.). Articolele împotriva politicii actuale a Israelului, nu numai împotriva premierului Benjamin Netanyahu, a miniștrilor săi „ultraortodocși", a „suprematiștilor", curg în presa occidentală, mai ales în cea americană. Iar Donald Trump și republicanii dezamăgesc chiar înainte de a-și prelua oficial funcțiile. Și nu e vorba doar de simpatizanții Kamalei Harris și ai Partidului Democrat, mulți republicani moderați au primit șocați nominalizările lui Trump pentru guvernul său, care va fi instalat în ianuarie 2025.

Politica externă a lui Donal Trump se profilează a fi una simplă, de fapt simplistă dacă nu chiar grosolană („Pacea prin putere"). Donald Trump va negocia cu Vladimir Putin pacea din Ucraina, fără nici o milă pentru ucrainieni sau pentru Volodimir Zelenski. Războiul de la granițele Rusiei (și ale noastre) se va muta în Orientul Mijlociu, cu un probabil război convențional, la sol împotriva Iranului, cu lovituri de la distanță aplicate Libanului (care adăpostește Hezbolahul) și Yemenului (împreună cu Arabia Saudită).

UE nu va participa la negocierile dintre Rusia și SUA, va rămâne doar cu oalele sparte și va trebui să participe, să finanțeze reconstrucția Ucrainei. Va începe și un război economic, un război al taxelor. Atât cu China cât și cu țările exportatoare din UE. Produsele agricole, producția industrială, luxul exportat de europeni în SUA vor avea de suferit la greu. Trump va încerca să reechilibreze deficitele și datoria faraonică a SUA.

Românii se tem că SUA ar putea negocia cu Rusia și influența sa în România. Nu e de crezut că SUA vor abandona Polonia și România. Nu e deloc clar însă ce se va întâmpla cu Ungaria și cu țările baltice.

Euforia că neoliberalii, progresiștii au fost învinși în America se încheie foarte repede. Timpul nu are răbdare. Vine politica reală, pragmatică, cinică. UE a dat liber la utilizarea fondurilor de coeziune pentru armament, pentru reorganizări militare. La rândul ei, SUA e obligată să-și regleze deficitele, să depășească rămânerile în urmă a dotărilor militare față de Rusia și China. Recreația neoliberală s-a terminat. La fel și „revoluția woke".

Petru Romoșan

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE