• Tweet

În ultimii doi-trei ani românilor le-a renăscut speranța pentru o schimbare politică în țara lor. O speranță de recâștigare a demnității pierdute treptat în ultimii vreo treizeci de ani. Și a renăscut iluzia pentru un trai mai decent dacă nu neapărat pentru un trai mai bun.

Speranța venea de la "suveraniști", de la nou apărutul, inexplicabil, pe scena politică, partid AUR. Românii au crezut că în fine vor fi răzbunați pentru suferințele lor produse de partitocrație, de toate partidele care i-au nenorocit după revoluția - lovitură de stat și că toate aceste partide vor fi, în sfârșit, trimise la lada de gunoi a istoriei, acolo unde le este locul. Partitocrația i-a dezgustat pe români chiar de democrație, democrație care la noi nu a fost decât o "democratură" (democrație-dictatură).

În treizeci de ani toți cei fară nici o meserie, fara nici o competență reală demonstrată înainte dar ambițioși sau chiar loviți de paranoia, au devenit înalți sau mărunți funcționari de stat, consilieri, deputați, senatori, miniștri și chiar președinți. Într-un timp foarte scurt și în număr din ce in ce mai mare, foștii lipitori de afișe au devenit "domni", "lipitori" la bugetul de stat. Toate partidele care s-au succedat la putere nu au făcut decât să înmulțească "lipitorile", irațional și iresponsabil, în disprețul total al realității economice. Datoriile statului român au ajuns la nivelul pe care îl cunoaștem.

Degradarea morală la care a ajuns tardiva "societate de consum" românească nu mai poate fi comparată decât cu cele mai triste perioade din istoria noastră: lunga și mizerabila perioadă fanariotă și primii 10-15 ani ai instalării comunismului, anii ocupației sovietice, din 1948 până aproape în 1965. Lipsiți de experiență după ieșirea din socialismul multilateral dezvoltat, compatrioții noștri au confundat realitatea vieții lor cu speranțele și dorințele lor de mai bine. Au început să creadă că George Simion, Marius Lulea, Claudiu Târziu și ceilalți, niște amatori, unii de-a dreptul agramați dar, mă rog, tineri, le vor rezolva toate problemele și le vor răzbuna toate suferințele.

Dar în ultimele cateva luni AUR a luat-o rău la vale. Rezultatele de la alegerile locale și europarlamentare au fost primul semnal care prevestea falimentul în curs al acestui partid. Eșecul lui Cozmin Gușă de a-i strânge la un loc pe "suveraniști", renunțarea sa la candidatura prezidențială nu au făcut decât să scoată la lumina zilei orgoliile mărunte ale liderilor "suveraniști", ciolanismul de școală nouă (care fură cloșca de pe ouă...).

Candidatura lui George Simion la alegerile prezindențiale, cu puținătatea sa, cu incompetențele sale pe toată linia, ține de halucinație, de o impostură comică. Casele "vândute" nefericiților noștri compatrioți amintesc flagrant de Caritasul de altă dată. Deputata AUR de Brașov, Loredana Predescu, demisionară din partid, i-a pus fostului său partid cea mai expresivă etichetă: "După Caritas, AUR este cea mai mare farsă și hoție din istoria recentă a României". Deputata de Brașov, azi independentă, a continuat la fel de expresiv: "Este regretabil că astfel de golani, precum George Simion, ajung nu doar să facă parte din Parlamentul României, ci îndrăznesc să candideze la Președenția României și mai mult de atât, să profite de situația grea în care se află mulți români cărora le vinde iluzii".

Afacerile dubioase ale liderului AUR și ale comparșilor săi au început să fie cunoscute de din ce în ce mai multă lume, simpatizanți și eventuali votanți, în primul rând de activiștii AUR din teritoriu. Traficul pentru demnitatea de consilier și pentru eurodeputăție, la orașe și la sate, a fost mai resimțit de cei interesați care au devenit și complici. Dar nu numai atât. Diversele și numeroasele "afaceri" lăsate neterminate, în coadă de pește, cu destui oameni de afaceri sau pur și simplu naivi, au devenit în ultimul timp un bun public. Chiar dacă nu fac încă suprafață în presa cotidiană. Afacerile improvizate și dubioase se pot dovedi mult mai devastatoare în campania electorală care se anunță feroce, decât informațiile sau zvonurile despre faptul că George Simion ar fi rom sau, doamne ferește, homosexual.

Ce fel de "suveranism" vinde AUR, pe lângă casele la un preț fantezist, când nu pune în discuție deloc apartenența noastră la UE și NATO? Nu în sensul retragerii din aceste foarte puternice organizații occidentale, pe termen scurt și mediu e chiar lucru imposibil, ci al delimitării de lamentabila prestație a clasei politice românești de până în 2020, când AUR a intrat în parlament. Prin această clasă politică mizerabilă și impostoare, România a renunțat la orice politică externă proprie și, mai grav, la independența sa. Asta chiar dacă fostul președinte Traian Băsescu (și parlamentul din vremea sa), se laudă că a "vândut" suveranitatea României.

Cealaltă "suveranistă" declarată, Diana Șoșoacă, pare incapabilă să renunțe la discursurile vociferante, vulgare și de multe ori iresponsabile (antisemite) și să devină cândva, într-un viitor îndepărtat, un om de stat. Discursurile antisemite de la Școala de vară a SOS de la Poiana Brașov i-a lăsat cu gura căscată pe puținii participanți neimplicați în SOS. Un vizitator străin rătăcit în hotelul "Piatra Mare", Poiana Brașov, putea crede că se află în Germania, în anii de ascensiune ai lui Hitler. Participanții SOS la Școala de vară, câteva sute, o adunare pestriță, exotică, a ovaționat-o pe "providențiala" lor, isteric, cu repetiții, interminabil.

Prestația Dianei Șoșoacă la emisiunea Denisei Rifai (excelentă Denisa Rifai!) de joi 5 septembrie nu a făcut decât să confirme, să întărească impresia, părerea unei majorități a românilor care și-o făcusera deja, începând cu 2020. Diana Șoșoacă minte cum respiră, delirează, e incoerentă, e violentă, nu răspunde de fapt la nicio întrebare, oricât de precisă, și se crede, bineînțeles, buricul pământului, miezul din dodoașcă, salvatorul neamului. O susțin 50%, ba chiar 70%, dintre români. A salvat de două ori România de la un război cu Rusia. În același timp a salvat România de la pierderea Transilvaniei. De aceea a frecventat asiduu Ambasada Rusiei la București. "A meritat poporul român?" sacrificiul Dianei Șoșoacă? "Nu, nu". "Știți cine a meritat? Țara!" De acord, dar țara pentru cine fără poporul român? În timpul următor va trebui să aflăm cine sunt păpușarii din spatele liderului SOS.

În ce-l privește pe noul candidat la prezidențiale, alt "suveranist", Cristian Tercheș, sunt cunoscute de pe acum destule dintre faptele sale de vitejie. Și-a făcut, ca atâția alții, o autopromovare în timpul pandemiei, a covidului și a vaccinurilor care nu sunt autentice vaccinuri, dar în afară de autopromoție, nu a dus logica campaniei sale până la capăt. Denise Rifai, într-o altă emisiune, cu o zi în urmă, l-a întrebat dacă pentru candidatura României a renunțat la cetățenia americană. Răspuns negativ. Ne promite doar că dacă îl facem președinte renunță. Să reamintim că SUA nu e membră UE.

În legătură cu antisemitismul gălăgios și penibil care bântuie suveranismul nostru de carton, prea puțină lume știe că s-a născut o "Comunitate a Evreilor Creștini Nicolae Steinhardt din România". Comunitatea a dat publicității un comunicat semnat de Lucian Ionescu, etnic evreu, creștin ortodox:

"Îngrijorați de derapajele și acțiunile ostile ale Institutului Elie Wiesel față de cetățenii români din țara care ne găzduiește pe toți, noi, un grup de etnici evrei de religie creștină, am hotărât înființarea Comunității Evreilor Creștini "Nicolae Steinhardt" din România. Am ajuns la această decizie oarecum extremă întrucât, începând din 2015, Institutul "Elie Wiesel", care se erijează tacit în reprezentant al tuturor evreilor din România, a inițiat o serie de acțiuni iresponsabile care mistifică și distorsionează istoria acestor meleaguri, ducând la culpabilizarea întregului popor român. Noi nu putem accepta această minciună pe care istoria reală o contrazice. Românii nu sunt un popor antisemit și o spunem ferm și în cunoștință de cauză, atât prin accesul la documentele publice, cât, mai ales, ca experiență nemijlocită". Comunicatul merită citit în întregime.

Liderii "suveraniști" au făcut turul ambasadelor de la București și au lăsat de înțeles că ei pot ceda mai mult decât au făcut-o celelalte partide de până acum. "Suveranismul" îmbătrânește înainte de a se fi născut cu adevărat și se transformă într-un nou "ciolanism". Desigur, nu "suveraniștii" au inventat "ciolanismul" pe plaiurile noastre. Ei sunt doar ultimii veniți după cei autointitulați, la rândul lor, social-democrați, creștini-democrați, liberali, democrați, progresiști-neomarxiști etc.

Petru Romoșan