• Tweet

Initial, scutul SUA de la Deveselu a fost construit de SUA pentru a face fata unor atacuri pe flancul estic al NATO fie fin partea Rusiei, fie din cea a Iranului. Apoi, a fost upgradat în 2023, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina. Acum , in 2025, se pune problema sa fie updatat referitor la rachetele hipersonice pe care le detin atat Rusia, cat si Iranul.

Ideea scutului american antirachetă de la Deveselu/jud. Olt a apărut la finele anilor 2000, în timpul administrației americane George Bush (2004-2008) și în timpul primului mandat al președintelui Traian Băsescu în România. După multe negocieri și evaluări tehnice, acordul privind scutul defensiv antirachetă a fost semnat în septembrie 2011, în timpul administrației americane Barack Obama. A fost conceput ca un sistem de apărare împotriva eventualelor pericole dinspre Orientul Mijlociu, Iran mai exact. După declanșarea războiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022, Federația Rusă a fost caracterizată în noua strategie NATO drept „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității și stabilității aliaților". Sistemul antirachetă din România a fost modernizat prima dată în 2019. A doua actualizare a avut loc anul trecut.

La momentul conceperii și contrucției sale, sistemul antirachetă de la baza militară americană/NATO de la Deveselu a fost creat împotriva unor posibile atacuri din afara spațiului euroatlantic. În primele două decenii ale mileniului III, Rusia nu era percepută ca o amenințare, ci ca stat partener. Inclusiv din punct de vedere militar. Relația NATO-Rusia a debutat formal în 1991, iar în 2002, a luat ființă Consiliul NATO-Rusia, un organism consultativ menit să îndepărteze orice suspiciune din relațiile reciproce. Războiul Statelor Unite împotriva terorismului și preocupările globale contra așa-numitelor „amenințări asimetrice", adică nu din partea statelor, ci din partea unor grupări și/sau grupuscule teroriste, unele cu revendicări politice, dominau agendele celor mai importanți lideri occidentali și nu numai.

Consiliul NATO-Rusia a fost suspendat prima dată în 2008, ca urmare a intervenției militare ruse în Georgia. A doua suspendare a fost după anexarea Crimeei, în 2014. Touși, reuniuni au mai avut loc. Zece până în 2019. În ianuarie 2022, a mai fost o discuție în care NATO a încercat să determine Moscova să-și retragă cei 100 de mii de soldați de la granița cu Ucraina. Fără succes. La momentul inaugurării scutului antirachetă, în 2016, oficialii occidentali și cei români, nu oboseau să repete că scutul de la Deveselu nu privește Rusia. Ba chiar, militari ruși au fost invitați la baza militară din județul Olt, să vadă la fața locului despre ce e vorba. Baza de la Deveselu găzduiește trei baterii de tragere și 24 de rachete interceptoare, fără explozibili la bord, cu scop strict defensiv. Plus, 750 de militari și civili americani și români. Sistemul american de apărare antiaeriană a fost inaugurat, în 2016, în mandatul premierului Dacian Cioloș.

Discutată cu toți Aliații, noua doctrină militară a NATO, adoptată la final de iunie 2022, în Spania, are o cu totul altă abordare cu privire la relația cu Rusia față de cea care era în funcțiune la momentul începerii construcției scutulului antirachetă de la Deveselu, în octombrie 2013. Secretarul general al NATO a anunțat, în 2022, la Madrid, schimbarea conceptului strategic al organizației. „Nu putem ignora posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a Aliaților. Vom consolida în mod semnificativ descurajarea și apărarea pentru toți Aliații", spune expres documentul privind conceptul strategic al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Întins pe o suprafață de 900 de hectare, dintre care 175 de hectare au fost puse la dispoziția părții americane, sistemul Aegis Ashore este defensiv, așa cum au subliniat în mai multe rânduri oficiali americani, români și ai NATO. Este creat să identifice, să urmărească și să intercepteze rachete balistice cu rază medie și lungă de acțiune, venite din afara spațiului euroatlantic, cum ar fi Iranul, apărând în acest fel Europa și SUA. Baza constă într-un radar de control antibalistic, suita asociată de comandă, control și comunicații Aegis și 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3).

Interceptoarele SM-3 sunt doar în scopuri defensive și nu au capacitate ofensivă. Nu poartă focoase explozive de nici un fel și se bazează doar pe energia lor cinetică pentru a se ciocni și a distruge focoasele de rachete balistice inamice. La baza de la Deveselu sunt 500 de militari și civili români și alți 250 de militari și civili americani. Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis s-a dovedit eficient prin teste repetate. Din 2002, sistemul a avut succes în 28 din 34 de teste de zbor de interceptare, spune un comunicat publicat pe pagina web a Ambasadei SUA la Bucuresti.

- Site-ul este compus din radarul de control şi suita de comandă, control şi comunicaţii Aegis. Separat, acesta găzduieşte o serie de module de lansare care conţin interceptoare SM-3

- Interceptoarele SM-3 (Standard Missile 3) au un scop exclusiv defensiv. Acestea nu poartă focoase explozive şi se bazează doar pe energia cinetică pentru a ciocni şi a distruge rachetele balistice inamice. Rachetele SM-3 au o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 de km/h.

- Aproximativ 200 de militari, civili guvernamentali şi contractori de asistenţă operează instalaţia SUA de la faţa locului

- Administraţia a convenit ca interceptoarele SM-3 să nu fie folosite pentru teste de zbor, fiind lansate doar în cazul unui atac

- Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis Ashore încorporează zeci de ani de operaţiuni fiabile şi eficiente în programul său de proiectare şi testare

- Scutul antirachetă şi-a dovedit eficienţa prin teste repetate. Din 2002, sistemul a înregistrat un succes de aproximativ 82% în interceptarea rachetelor

Teoretic, sistemul de apărare Aegis Ashore poate opri un atac cu rachete ICBM (Intercontinental Ballistic Missile). Forţele SUA desfăşoară interceptoare SM-3 care pot distruge, în timpul zborului la mijlocul cursului, rachete balistice cu rază medie de acţiune mai lente, cu o potenţială încărcătură nucleară. Dar SM-3 probabil că nu ar funcţiona împotriva armelor hipersonice, a declarat Kingston Reif, expert în rachete la Asociaţia pentru Controlul Armelor din Washington, D.C. În acest fel, rachetele hipersonice sunt similare cu rachetele balistice intercontinentale grele, cu rază lungă de acţiune. ICBM-urile zboară prea sus şi prea repede pentru o interceptare fiabilă la mijlocul cursului, deşi Pentagonul a susţinut un oarecare succes în testele limitate ale unei astfel de interceptări.

O parte a analiștilor americani s-au dovedit sceptici privin eficiența scutului de la Deveselu. Analistul George Friedman scria, în 2016, pe Geopolitical Futures, că scutul nu ar avea nicio valoare militară și că nu a fost decât un simbol politic. Acesta preciza că, de fapt, sutele de milioane de euro au fost aruncate pe un sistem care nu este capabil de a contracara un atac aerian rusesc. „Banii cheltuiți pe scutul antirachetă de la Deveselu ar fi putut fi investiți pentru a preveni amenințări mult mai probabile", scria Friedman, la acel moment.