Dorneanu o atacă pe judecatoarea lui Iohannis, pe Simina Tănăsescu, în textul unei decizii CCR

Postat la: 22.12.2020 |

Președintele Curții Constituționale, fostul deputat PSD Valer Dorneanu, a lansat miercuri un atac virulent la adresa judecătorului constituțional Simina Tănăsescu, reprezentant al președintelui la CCR și fost consilier prezidențial, pentru opinia concurentă formulată la decizia privind numirea lui Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ.

Numai că atacul este administrat în chiar textul deciziei CCR, înainte de opinia concurentă a judecătoarei. „Gestul dă seamă de starea de conflict din interiorul Curții și de toxicitatea atmosferei de acolo", a comentat o voce autorizată gestul președintelui CCR. Potrivit aceleiași surse, „precizările" făcute de Dorneanu nu aveau ce să caute în textul motivării, iar președintele CCR greșește în ceea ce susține. Dorneanu o acuză pe Tănăsescu că, de fapt, și-a transformat opinia concurentă într-o veritabilă opinie separată. „Opinia „concurentă" redactată nu concordă cu susținerile prezentate în cadrul ședinței de deliberări de doamna judecător exclusiv pe soluţia de inadmisibilitate și, mai mult, cuprinde - în mod paradoxal - argumente în favoarea soluției contrare adoptate cu unanimitate de voturi", spune Valer Dorneanu.

Ineditul situației constă în faptul că execuția colegei sale este făcută de Dorneanu în chiar motivarea Hotărârii CCR în care este publicată opinia Curții referitoare la cazul Florin Iordache, înainte de cea formulată de judecătoarea Tănăsescu. „Dorneanu greșește când susține asta, Tănăsescu, asemeni oricărui alt judecător are voie să aibă opinie separată și concurentă. În cazul de față, opinia doamnei judecător chiar este o opinie concurentă: adică este de acord cu soluția CCR dar din alte motive. Ar fi fost o opinie separată dacă nu era de acord cu soluția CCR", au explicat aceleași surse pentru Europa Liberă.

Pe 18 noiembrie, CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate împotriva hotărârii majorității parlamentare de a-l numi pe Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ. Marți, CCR a publicat motivarea deciziei și opinia concurentă semnată de Simina Tănăsescu care spune că soluția care se impunea în speța cu pricina era fie de respingere a sesizării ca inadmisibilă, fie de admitere pe fond a sesizării în ipoteza în care s-ar fi trecut peste filtrul de inadmisibilitate.

Curtea Constituțională a respins în urmă cu o lună sesizările înaintate de USR și PNL împotriva alegerii lui Florin Iordache în fruntea Consiliului Legislativ. Cele două formațiuni reclamaseră că alegerea în Parlament s-a făcut cu votul majorității senatorilor și deputaților prezenți în plen și nu 50%+1 din votul tuturor parlamentarilor precum scrie în Legea nr. 73 din 3 noiembrie 1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. Hotărârea de numire a lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ a fost publicată în Monitorul Oficial, fiind invocat un articol din Constituție și nu legea care spune că era nevoie de majoritatea senatorilor și deputaților. CCR a consfințit miercuri procedura drept una constituțională.

În 20 octombrie, senatorii și deputații au numit, în ședința de plen, o nouă conducere a Consiliului Legislativ. Cu 185 de voturi pentru, Florin Iordache a fost ales președintele instituției, iar senatorul USR George Edward Dircă a devenit preşedinte al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare. Numirea lui Florin Iordache a venit ca o recompensă pentru acesta după ce PSD nu l-a mai susținut pentru a candida în alegerile parlamentare. Iordache era deputat din 2000 și a fost în centrul tuturor modificărilor controversate făcute de PSD în justiție, fie din postura de inițiator de legi, fie din cea de ministru al Justiției în perioada OUG 13, sau de președinte al comisiei parlamentare care îi purta numele pentru modificarea legilor justiției.

Funcția de președinte al Consiliului Legislativ este una pe viață, nefiind precizat în lege niciun mecanism pentru revocarea din funcție și niciun termen al mandatului. Consiliul Legislativ funcționează pe lângă parlament și are ca principale atribuții analizarea și avizarea proiectelor de lege, a inițiativelor legislative, a ordonanțelor și hotărârilor guvernului. Înainte de Iordache, instituția a fost condusă timp de 17 ani de Dragoș Iliescu, până când acesta s-a retras la 77 de ani. El a fost numit de parlamentul condus la acea vreme de Valer Dorneanu, actualul președinte al Curții Constituționale, și de Doru Ioan Tărăcilă, fost ministru PSD de Interne.

Premierul Ludovic Orban a declarat pentru Europa Liberă că va schimba în viitorul legislativ legea privind funcționarea Consiliului Legislativ și îl va înlătura de la șefie pe Florin Iordache. Florin Iordache s-a remarcat în timpul guvernării PSD prin faptul că a condus în Parlament modificările aduse legilor justiției. Tot de numele său se leagă și controversata Ordonanță de Urgență 13 din iarna lui 2017, care a scos în stradă sute de mii de oameni, prin care se modifica Codul penal și Codul de procedură penală, introducându-se aminstia și grațierea.

Deputatul Florin Iordache a fost un personaj important și în „Marțea neagră" din 2013, când a coordonat acțiunea din Parlament pentru modificarea legii amnistiei și grațierii și alte modificări la Codul Penal. Tot lui Florin Iordache i se datorează și declararea ca neconstituționale, de către CCR, a protocoalelor SRI-Parchet care au permis anularea probelor obținute de procurori cu ajutorul interceptărilor făcute de SRI. Contestația la CCR a fost făcută de Florin Iordache în ziua în care Liviu Dragnea, fost președinte al PSD și al Camerei Deputaților, acum în închisoare, i-a delegat atribuțiile de șef al Camerei.