• Tweet

Doi jurişti din Piatra Neamţ, soţ şi soţie, au cerut Curţii de Apel Bucureşti anularea ultimelor două Hotărâri de Guvern care prelungeau starea de alertă pe teritoriul României şi stabileau restricţiile impuse pe durata acesteia.

Instanţa: „Nu sunt invocate dovezi medicale (...) Guvernul nu explică de ce unii au mai multe drepturi civile (...) Vaccinul nu poate fi element de presiune (...) Măsurile impuse de Guvern nu servesc unui scop legitim și nu respectă principiul nediscriminării."

Pe 27 decembrie 2021, o judecătoare de la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a anulat în parte HG 1183/2021 şi HG 1242/2021 (aflată încă în vigoare, până pe 7 ianuarie 2022 - n.r.), în ce priveşte condiţionarea accesului şi a participării cetăţenilor la serviciile şi activităţile menţionate în cele două hotărâri, de prezentarea dovezii trecerii prin boală sau a realizării schemei complete de vaccinare. Mai mult, instanţa a decis obligarea Guvernului României ca, de acum înainte, când va stabili restricţiile pentru cetăţeni, să respecte principiul nediscriminării pe criterii de vaccinare sau de trecere prin boală şi să ia în calcul doar rezultatele negative ale testelor.

În motivarea deciziei sale, judecătoarea de la Curtea de Apel Bucureşti precizează că, în cuprinsul celor două Hotărâri de Guvern, „nu sunt invocate dovezi medicale acceptate de OMS, potrivit cărora trecerea prin boală sau vaccinarea cu schema completă atrag imunitate totală de la contractarea acestui virus şi determina imposibilitatea transmiterii lui". Mai departe, instanţa face trimitere la notele de fundamentare ale celor două Hotărâri de Guvern, dar şi la statistica prezentată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, din care reiese că cei vaccinaţi, dar şi cei care au trecut prin boală se pot infecta/reinfecta cu virusul şi îl pot transmite mai departe.

Cabinetul Ciucă a prezentat la proces, drept contraargument, un studiu potrivit căruia gradul de contagiozitate al celor vaccinaţi poate fi mai redus. Dar instanţa a considerat că este irelevant, „de vreme ce nu există nicio modalitate de a depista ab initio (de la început - n.r.) şi în absenţa unui test de specialitate, dacă persoana respectivă este sau nu contagioasă, în intervalul prevăzut în cele două hotărâri de guvern criticate". Orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivată, subliniază judecătoarea, de inițiatorul legislativ, în acest caz de Palatul Victoria. Ea spune că Guvernul nu a motivat hotărârile prin care au fost impuse restricţii populaţiei şi nu a indicat, în mod obiectiv:

- de ce se stabilesc măsuri preferenţiale de participare la viaţa privată şi publică a persoanelor care au trecut prin boală sau au parcurs schema completă de vaccinare;
- de ce aceste persoane au posibilitatea de a exercita mai multe drepturi civile;
- de ce ele nu trebuie să facă dovada că nu sunt contagioase cu virusul SARS-CoV-2, deşi este medical acceptat că şi aceste persoane se pot infecta şi pot transmite acest virus.

Curtea de Apel Bucureşti consideră că lipsa motivării celor două Hotărâri de Guvern „constituie o încălcare a principiului de a asigura informarea corectă a tuturor persoanelor asupra problemelor de interes personal ale acestora", iar „nerespectarea obligaţiei de motivare a actului administrativ se sancţionează cu anularea acestuia". La proces, Guvernul României, prin reprezentant, a explicat că „prin vaccinare, se favorizează creşterea capacităţii de răspuns a sistemului public de sănătate", „ceea ce poate fi real", admite judecătoarea.

Dar „vaccinarea nu este obligatorie", adaugă ea, iar „beneficiile acordate, prin intermediul acestor reglementări diferite, pentru persoanele vaccinate par a fi doar recompense mascate pentru persoanele care s-au vaccinat cu schema completă, şi elemente de presiune, cu privire la persoanele nevaccinate, în sensul vaccinării". Iar instituirea unui astfel de sistem de recompense şi/sau presiune este contrar sistemului normativ în vigoare, subliniază instanţa.

Judecătoarea mai precizează că, în absenţa unei motivări reale, cu dovezi medicale, introducerea unui regim juridic diferit pentru persoanele vaccinate şi pentru cele trecute prin boală „nu poate fi considerată că serveşte «unui scop legitim», cu atât mai mult cu cât, din dovezile medicale accesibile consultării publice, niciuna din aceste situaţii nu are drept efect automat eliminarea contagiozităţii unei persoane infectată cu virusul SARS-CoV-2 şi, ca atare, aceste măsuri nu pot avea drept consecinţă reducerea răspândirii acestui virus".

Conduita pârâtului Guvernul României, de a limita drepturile şi libertăţile civile ale persoanelor care nu au trecut prin boală sau nu au realizat o schemă completă de vaccinare faţă de drepturile şi libertăţile exercitate de persoanele care au trecut prin boală sau au realizat o schemă completă de vaccinare este doar o expresie a arbitrariului autorităţii, contravine prevederilor art. 1 şi 2 din Legea 55/2020 şi constituie exces de putere, în definiţia dată de Legea 554/2004.

Hotărârea 2033/2021 a CAB:

Conform legii la care face trimitere instanţa, excesul de putere înseamnă „exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor". Curtea de Apel Bucureşti mai arată, în motivarea hotărârii sale, că prin adoptarea acestor restricţii a fost încălcat principiului egalității de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile.

În numele acestui principiu, Curtea consideră că Guvernul României a instituit „măsuri preferenţiale disproporţionate de acces la manifestări ale vieţii publice şi private, bazate pe împrejurări care nu au un impact pozitiv demonstrat pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății".

Instanţa a decis anularea, în parte, a celor două Hotărâri de Guvern. În plus a hotărât „obligarea Guvernului României ca, în toate măsurile ce se vor institui/menţine odată cu prelungirea stării de alertă pentru gestionarea pandemiei de COVID, să aibă în vedere doar categoriile de persoane care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore, categoriile de persoane care prezintă rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore şi categoriile de persoane care nu prezintă dovada efectuării unuia din cele două teste".

Dacă va rămâne definitivă, hotărârea instanţei va fi publicată în Monitorul Oficial. Guvernul poate face recurs în următoarele două săptămâni, iar dosarul va ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Guvernul, care poate ataca decizia instanţei în 15 zile de la comunicare, nu a făcut până acum recurs.

Alte două dosare aşteaptă verdictul definitiv:

● Pe 21 octombrie 2021, printr-o ordonanţă preşedinţială, un alt judecător al Curţii de Apel Bucureşti anula trei Hotărâri de Guvern prin care a fost prelungită starea de alertă. El preciza, în motivarea deciziei sale, că „excluderea de la anumite activități doar a persoanelor nevaccinate/netestate/neîmbolnăvite creează o discriminare în raport cu restul persoanelor, tratamentul juridic diferit aplicat acestora nefiind justificat".

Guvernul şi Ministerul Afacerilor Interne au atacat hotărârea, iar pe 17 noiembrie 2021 dosarul a ajuns la ÎCCJ, unde se află şi acum în procedură de filtru, nefiindu-i încă alocat niciun termen de judecată.

● Un alt dosar în care, în iunie 2021, Curtea de Apel Cluj anula o parte din restricţiile impuse prin HG 531/2021, stă la ÎCCJ din vara trecută. Primul termen al procesului fusese fixat în aprilie 2022, fiind apoi preschimbat pentru 13 ianuarie 2022.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel Cluj vorbeşte despre abuzul de drept şi despre cum „constrângerea pe calea unei hotărâri de guvern cu măsuri provizorii, reluate prin alte hotărâri de guvern de prelungire a acestor măsuri, conduce la permanentizarea acestei situații și la înlocuirea unei legi în acest sens cu o hotărâre de guvern, care să ia măsuri privitoare la obligativitatea vaccinării populației".