• Tweet

Luni, în regiunea Odesa a fost deschis sectorul de cale ferată Berezino (stație ucraineană) - Basarabeasca (stație moldovenească), cu ocolirea Transnistriei, au informat mass-media de la Chișinău. Se remarcă că circulația trenurilor de marfă poate începe imediat după întâlnirea reprezentanților societății "Ukrzalizniția" cu lucrătorii feroviari din România și Republica Moldova.

Liderul Partidului Social-Democrat al Republicii Moldova, Victor Șelin, a spus, pentru "Nezavisimaia Gazeta", că în acest fel România obține posibilitatea să trimită arme Ucrainei prin teritoriul Republicii Moldova. După cum a explicat politicianul moldovean, încă din perioada sovietică porturile românești Galați și Brăila sunt legate cu Republica Moldova de o cale ferată cu ecartament larg, ca în Ucraina și Republica Moldova. După cum a afirmat Șelin, de acolo și va veni ajutorul militar al NATO și SUA pentru Kiev, anunță oficiosul rus Nezavisimaia Gazeta preluat de Rador. Tronsonul părăsit de cale ferată cu o lungime de 23 de kilometri dintre Republica Moldova și regiunea Odesa a fost refăcut în 2022.

Luni acesta a fost deschis după convorbirile reprezenatnților căilor ferate din Ucraina, Republica Moldova și România. El este pentru Ucraina o legătură rapidă cu portul Reni de la Dunăre, care are ieșire la Marea Neagră. Mai mult decât atât, pe vreme de război aceasta este singura posibilitate de a lega infrastructura feroviară din sudul regiunii Odessa, de la Izmail la Belgorod-Dneprovski cu celelalte drumuri ale Ucrainei prin tranzit prin Republica Moldova, se spune în comunicatul de presă. În material se arată, de asemnea, că sectorul de cale ferată permite prelungirea traseului trenului Kiev-Chișinău până la Izmail (Ucraina) prin Basarabeasca (Republica Moldova) și Arțiz (Ucraina) și reluarea legăturii, întreruptă din cauza acțiunilor de luptă, cu sudul regiunii Odesa.

Liderul social-democraților moldoveni, Victor Șelin, a remarcat pentru "Nezavisimaia Gazeta" că deschiderea acestui mic tronson de cale ferată între stația ucraineană din regiunea Odesa și nodul feroviar moldovenesc care se învecinează cu acesta va permite livrarea în Ucraina de încărcături militare din România. Politicianul moldovean a arătat că încă în perioada URSS-ului de la porturile românești Galați și Brăila a fost construită o cale ferată cu ecartament larg (ca în Republica Moldova și Ucraina). Pe restul teritoriului României funcționau căi ferate cu ecartament îngust, ca în Europa. "Atunci ecartamentul larg a fost pus în România pentru a proteja URSS-ul (în caz de necesitate) pe teritoriul românesc. Acum ea este necesară NATO și Statelor Unite pentru livrări de arme și militari în Ucraina. Dar acest lucru se poate întâmpla numai cu încuviințarea Chișinăului, deoarece drumul direct din România în regiunile Odesa, Nikolaev și Herson merge astăzi prin Republica Moldova . Dar din România prin Republica Moldova se poate ajunge și în alte regiuni ale Ucrainei - Moghilev - Podolsk, Kiev, Cernigov, Lvov", a explicat Victor Șelin.

Reamintim faptul că anterior prin teritoriul Republicii Moldova din România se transporta în Ucraina combustibil pentru tehnica militară. Dar aceste livrări au încetat după ce militarii ruși au bombardat podul feroviar din localitatea Zatoka, nu departe de Odesa. Acesta era singrul drum terestru care unește Odesa de Uniunea Europeană. Pus în funcțiune luni, tronsonul feroviar Berezino-Basarabeasca restabilește lgătura dintre Ucraina și UE cu ajutorul tranzitului moldovenesc.

Informația referitoare la deschiderea micului dar importantului tronson de cale ferată pentru Forțele Armate ale Uctainei, care leagă o stație de cale ferată moldovenească de una ucraineană s-a pierdut pe fondul protestelor de la Chișinău. Deși și acestea sunt legate de tema militară. Cetățenii protestatari ai Republicii Moldova cer guvernului lor să plătească chitanțele pentru căldura, gazul și energia folosite - consumatorii au posibilitatea să o facă. În favoarea acestei cereri au semnat 700 de mii de persoane. Dar alături de cererile cu caracter social se fac auzite și apeluri făcute la adresa puterii din republică de a nu implica republica în conflictul militar din Ucraina. Moldovenii îi compătimesc pe vecinii lor și sunt gata să-i ajute, dar nu cu arme. "Acesta nu este conflictul nostru", afirmă locuitorii Republicii Moldova. Ultimul sondaj de opinie demonstrează faptul că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova se tem de acțiunile militare. Însă ei nu sunt asculați.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, după protestul de duminică desfășurat sub lozinca "Mișcarea pentru popor", a calificat acțiunea drept "o nouă încercare de a destabiliza țara". Grosu susține că obiectivul protestelor organizate la Chișinău poate fi, de fapt, răsturnarea ordinii constituționale, schimbarea puterii legitime de la Chișinău, "care va pune Republica Moldova la dispoziția Rusiei", ca "Moscova să poată folosi Chișinăul în conflictul pe care ea l-a declanșat în Ucraina", transmite moldova1.md .

"Astăzi am fost martori la o nouă încercare de destabilizare a situației din țară de către unele partide politice și grupări criminale legate de acestea, care, profitând de necazurile poporului, au organizat o demonstrație cu numeroase încălcări în centrul capitalei... Toți cei care participă la aceste acțiuni îndreptate împotriva statului Republica Moldova - elemente externe, membri ai partidelor politice și grupări criminale, precum și toți cei care îi protejează - trebuie trași la răspundere", a scris Igor Grosu pe pagina sa de pe rețelele de socializare.

Între timp, Guvernul Republicii Moldova a reacționat la acțiunea de protest în felul următor: "Guvernul nu comentează acțiunea de protest organizată. Acesta este un drept democratic al cetățenilor, care trebuie să se realizeze cu respectul față de legea adunărilor", a declarat secretarul de presă al prim-ministrului, Daniel Vodă. În același timp, ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent Logsdon, a confirmat ipoteza Casei Albe că "Rusia urmărește obiectivul de a slăbi Guvernul moldovean.", se arată într-un mesaj publicat pe site-ul ambasadei.

"După cum a comunicat astăzi Casa Albă, Statele Unite consideră că Rusia urmărește posibilitatea de a slăbi guvernul moldovenesc, posibil cu scopul potențial de a vedea o administrație mai prietenoasă cu Rusia la Chișinău. În urmă cu doar câteva săptămâni, președintele Maia Sandu a împărtășit îngrijorări similare cu privire la încercările Rusiei de a destabiliza Moldova. În calitate de ambasador al Americii în Republica Moldova, știu că pentru mulți locuitori ai Republicii Moldova care au observat pe parcursul deceniilor dovezi ale influenței dăunătoare a Rusiei, aceasta este o informație îngrijorătoare, dar nu neapărat neașteptată", a spus ambasadorul.

Cu o zi înainte, coordonatorul Comunicațiilor Strategice al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, declarase la un briefing: "Nu vedem niciun pericol militar imediat pentru Moldova... Rusia vrea să slăbească puterea din Moldova, să vadă mai mulți politicieni pro-ruși la Chișinău. Dar suntem încrezători în capacitatea Moldovei de a răspunde la aceste provocări." Potrivit afirmațiilor sale, datele de care dispun SUA indică faptul că Rusia va încerca să acționeze în Republica Moldova prin intermediul politicienilor locali pro-ruși care au legături cu serviciile speciale rusești. De asemenea, pot fi organizate "training"-uri pentru participanții la proteste, a sugerat Kirby.

El a comunicat că pe viitor SUA intenționează să facă schimb de informații cu Chișinăul pentru investigarea ulterioară și prevenirea riscurilor și a provocărilor. "Mai mult decât atât, SUA intenționează să continue să facă cunoscute numele politicienilor și actorilor locali care au legătură cu Rusia, așa cum a fost în toamnă, când au fost impuse sancțiuni împotriva lui Ilan Șor (politician moldovean al cărui partid organizează proteste în capitala Republicii Moldova - n. "Nezavisimaia Gazeta"), a spus Kirby.

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat: "Au fost confirmate informațiile referitoare la implicarea unor grupări din Federația Rusă (la proteste - n. "Nezavisimaia Gazeta"), inclusiv agentul nostru sub acoperire, care a contactat o persoană din Moscova, trimisă la Chișinău pentru a efectua pregătirea necesară. După înregistrările video s-a stabilit că au fost introduse zece grupuri a câte 5-10 persoane fiecare. Au fost identificate 25 de persoane, dintre care șapte au fost reținute." Aceste informații au ridicat o serie de întrebări din partea presei locale.