La mila lui Rareș Bogdan

• Tweet

Încet, dar sigur, din ce în ce mai mulți lideri PNL care mai au capul pe urmeri se gândesc la Rareș Bogdan ca la un colac de salvare. Care i-ar putea scăpa de „ciuma roșie" în București. Se gândesc fără speranță. Pentru că, din ceea ce declară în mod repetat, el nu-și va asuma această aventură. Care altădată ar fi fost un proiect viabil. Rareș Bogdan îi va lăsa cu ochii în soare. Degeaba stau la mila lui.

Bucureștiul nu înseamnă doar Primăria Generală a Capitalei. Deși poziția de primar general este extrem de importantă. În plan simbolic, în plan psihologic, în plan electoral, dar și în plan financiar. Primarul general al Capitalei este al doilea beneficiar ca număr total de voturi după președintele României. Deși, în Constituție, locul numărul doi în stat îi aparține președintelui Senatului iar locul numărul trei președintelui Camerei Deputaților, în realitate, din perspectiva suportului electoral, prima poziție după președintele României este cea a primarului general al Capitalei. Nu întâmplător Primăria Generală a Capitalei a fost o rampă de lansare atât pentru un fost prim-ministru, precum și pentru un fost președinte al României. De aceea, pentru atingerea acestui obiectiv, bătălia care se poartă are o importanță colosală.

Capitala României înseamnă însă și mai mult. Înseamnă sectoarele. Fiecare sector în parte are forța a cel puțin două județe. Ca putere electorală. Ca putere financiară. Ca semnificație a forței electorale de care dispune un partid politic.

Prin urmare, bătălia pentru Capitală, care neoficial este în plină desfășurare, reprezintă o prioritate atât pentru cele trei mari partide politice cu influență în București, USR, PSD și PNL, în ordinea influenței acestora, cât și pentru partidele mici, care-și propun drept obiective obținerea cât mai multor poziții de consilieri. În final, în București se vor reașeza raporturile de forță pentru următorii patru ani. Și, ca de obicei, ierarhia se va replica apoi și în ceea ce privește clasamentul alegerilor parlamentare.

La scurt timp după ce Ludovic Orban a reușit să-și adjudece poziția de președinte PNL și după ce partidul a făcut primele achiziții importante, cea mai relevantă fiind de la distanță aducerea lui Rareș Bogdan, devenit în mod rapid și aproape implacabil number one al partidului, s-a declanșat o competiție la vedere pentru ocuparea poziției de președinte al organizației PNL pe București. Dar și a unei competiții mult mai dure, mai perverse, mai nemiloase și aproape total netransparente. Pentru prima competiție se califica din toate punctele de vedere Rareș Bogdan. Organizațiile PNL, cei mai mulți dintre activiștii din București, se pregăteau pentru o reformă cu Rareș Bogdan în frunte, care să scurtcircuiteze și să revigoreze liberalismul în Capitală. De altfel e bine să ne amintim din această perspectivă că Rareș Bogdan a și prezentat la un moment dat o strategie, pe care ar fi urmat să o implementeze în eventualitatea, la acel moment previzibilă, că va ajunge președintele PNL București. O strategie care a deranjat o bună parte din clientela politică a lui Ludovic Orban. Tocmai din acest motiv, competiția la vedere, încă neoficială, a fost interferată și dată peste cap de un alt tip de competiție, netransparentă, dirijată de Ludovic Orban.

În paranteză fie spus, Ludovic Orban era la acea dată din ce în ce mai incomodat de anvergura politică a lui Rareș Bogdan, pe de-o parte, iar pe de altă parte de susținerea constantă d ecare acesta s-a bucurat din partea președintelui Klaus Iohannis. Trebuia făcut ceva iar Ludovic Orban a retezat pericolul de la rădăcină. A scos pur și simplu din pălărie o persoană cvasi-anonimă cu un trecut discutabil, dacă nu chiar controversat și a impus-o, peste capul organizațiilor de sector, președinte PNL București. Acestă persoană controversată este nimeni alta decât Violeta Alexandru, ministrul Muncii, care ne oferă aproape zilnic momente de carnaval politic.

E bine să ne mai amintim și faptul că, șocați de această pseudosoluție politică oferită de Ludovic Orban, sute de membri PNL București, unii cu o vastă experiență în activismul liberal, au formulat și au semnat o scrisoare colectivă de susținere a lui Rareș Bogdan pentru funcția de președinte PNL București. Era prea târziu. Zarurile fuseseră aruncate. De către Ludovic Orban. Acesta a preferat în fruntea PNL București o persoană de tip „yes-man", evitând pericolul unui electron liber de talia lui Rareș Bogdan și asumându-și riscul de a pierde în final competiția pentru Capitală, în schimbul securizării poziției sale în PNL. A ieșit un uriaș scandal intern. Tranșat cât s-a putut de repede de președintele Klaus Iohannis. Acesta l-a impus pe „number one", pentru a compensa cumva pierderea suferită, în poziția de prim-vicepreședinte PNL, responsabil pentru strategia politică a partidului. Și din nou Rareș Bogdan a performat. Nimeni nu contestă astăzi că el a fost vioara întâi atât în campania pentru referendum, cât și în cea pentru europarlamentare, unde a funcționat și ca locomotivă a partidului. Ca să nu mai vorbim de campania prezidențială. Conducând întreg grupul popularilor români în Parlamentul European, el dispune acolo de o poziție cheie, care îi asigură o vizibilitate din ce în ce mai mare în plan internațional. Această funcție însă este efemeră. În momentul în care cade în dizgrație, poate fi oricând schimbat. Printr-o simplă decizie luată în Capitala României.

Și ne apropiem de punctul culminant. Jocurile de putere în interiorul PNL au fost cumva tranșate. Compromisul a fost realizat. Numai că prețul nu a fost încă plătit. Costurile abia acum urmează. Încercând să găsească o soluție și concentrându-se, din nefericire pentru PNL, aproape exclusiv asupra poziției de primar general al Capitalei, Ludovic Orban a recurs la unul dintre trucurile obișnuite ale liderilor de partid. Un amplu sondaj de opinie care, vezi Doamne, ar trebui să indice care este persoana potrivită pentru a o contracandida pe Gabriela Firea. Ludovic Orban se face că nu știe. Logic, singura persoană potrivită este liderul PNL București. Pentru că se presupune că liderul PNL București, pentru a accesa această importantă poziție, a trecut prin ciurul alegerilor, la care finalmente au participat toți activiștii liberali din Capitală. Acest lider, dacă ar fi fost ales în mod democratic, ar fi beneficat de încrederea miilor de activiști din toate sectoarele. Și implicit de susținerea acestora. Și ar fi avut și abilitățile, dar și autoritatea necesară pentru a-i motiva și a-i mobiliza într-o asemenea măsură, încât aceștia, la rândul lor, să poată aduce cât mai mult electorat la vot. Ei bine, în acest punct, filmul se rupe.

Filmul se rupe pentru că Violeta Alexandru nu este un astfel de lider. Ea nu este altceva decât o gonflabilă politică parașutată de Ludovic Orban la vârful celei mai puternice organizații PNL din România, cu singurul scop de a scăpa de obsesia numită Rareș Bogdan. Dar vine momentul adevărului. Alegerile se apropie în mare viteză iar PNL nu are un contracandidat pentru Gabriela Firea. Iar mecanismul electoral e dat peste cap și în ceea ce-i privește pe candidații la primăria sectoarelor. Nu va funcționa bine nici măcar mecanismul de desemnare a candidațiior pentru consilii. Și punctul de start este critic. În București, PNL este abia pe locul trei în competiția electorală. După USR și PSD. Și acolo a înțepenit din momentul în care Ludovic Orban a încercat să-l arunce peste bord pe Rareș Bogdan.

Se fac așa-zise măsurători, în condițile în care Rareș Bogdan a anunțat de mai multe ori că nu dorește să fie măsurat. Pentru că nu va candida pentru poziția de primar general al Capitalei. Și foarte bine face. Ar obține cel mai bun rezulta posibil, dar nu ar mai putea câștiga. Este prea târziu. Și nu ar avea în spate niciun fel de infrastructură. Pentru că PNL București este vraiște. Total dezorganizat. Și lipsit de un lider real. Pentru Rareș Bogdan, o candidatură pe București în aceste condiții ar fi o capcană politică.

Sunt tare curios cine va candida. Va fi Violeta Alexandru? Vom avea un spectacol de circ. Va fi altcineva? Cine? La limită, indiferent că l-a măsurat sau nu, Ludovic Orban nu l-ar mai putea scoate din joben decât pe Ionel Dancă. Cancelarul Guvernului. Măcar acesta va aduce în campanie puțin nerv liberal de tip antisistem. Sau, în ultimă instanță, Orban va identifica un alt personaj de sacrificiu.

Capitala este pierdută pentru liberali. Și degeaba unii dintre ei, în ceasul al 12-lea, stau cu căciula întinsă la Rareș Bogdan.

Sorin Rosca Stanescu