Planuri misterioase de redesenare a graniţelor Balcanilor alarmează liderii politici

• Tweet

Planuri misterioase de redesenare a graniţelor Balcanilor îi alarmează pe liderii din regiune şi înaltul reprezentant internaţional în Bosnia şi Herţegovina este de părere că o astfel de acţiune ar reprezenta „deschiderea cutiei Pandorei", relatează BBC.

„Schimbarea graniţelor ar însemna deschiderea cutiei Pandorei", a spus Valentin Inzko, înalt reprezentant internaţional în Bosnia şi Herţegovina. Munca lui presupune menţinerea păcii, instaurată odată cu Acordul de Pace de la Dayton care a pus capăt conflictului în 1995, după aproximativ patru ani de lupte în care au murit în jur de 100.000 de oameni.

Cauza consternării lui o reprezintă documente neoficiale care sugerează că unele dintre graniţele Balcanilor ar trebui redesenate. Acestea au circulat în cercuri diplomatice, înainte de a ajunge la presa din vestul Balcanilor. Cât priveşte Bosnia, înaltul ei reprezentat nu are de gând să primească sugestii că răspunsul la disfuncţionalitatea sa continuă ar fi redesenarea graniţelor naţionale.

„Dacă cuiva îi place să se gândească să schimbe graniţele, ar trebui înainte să viziteze toate mormintele militarilor din Franţa până în Stalingrad". a spus el. Nu este cunoscut autorul documentelor al cărui conţinut a cauzat indignare în regiune. Printre sugestiile făcute se numără „o dizolvare paşnică" a Bosniei şi Herţegovinei, cu Serbia şi Croaţia anexând mare parte din teritoriul acestei ţări, unificarea Kosovo cu Albania, şi crearea unei regiuni autonome, în majoritate sârbă, în nordul Kosovo.

„Facem o greşeală dacă ne gândim că conflictele îngheţate rămân îngheţate pe veci", a spus Inzko. „Aţi văzut în Nagorno- Karabah şi Palestina - conflicte îngheţate care pot izbucni oricând. Acestea ar putea fi cazul Bosniei şi Herţegovinei".

Puţini oameni au avut ceva de spus în sprijinirea ideilor conţinute de aceste documente, cu excepţia lui Milorad Dodik, politician sârb din Bosnia, care nu ratează ocazia de a lansa ideea secesiunii pentru regiunea majoritar sârbă din ţară. Sub acordul de la Dayton , ţara a fost divizată în Federaţia Bosniaco-Croată şi Republica Bosniacă Sârbă.

Non-documentele este posibil să nu fie lucrarea unor ultranaţionalişti. Slovenia a fost nevoită să respingă sugestiile care erau prezentate în primul document. Presa din Kosovo a descris un al doilea document ca propunere „franco-germană".

James Ker-Lindsay, expert pe problema Balcanilor de la London School of Economics, a spus că „gândirea vizionară" este un mod pentru liderii europeni de a aborda problemele greu de rezolvat din regiune. „Nu putem nega că există probleme în Balcanii de Vest. Sunt două probleme importante care trebuie să fie rezolvate: disputa dintre Serbia şi Kosovo privind independenţa Kosovo şi disfuncţionalitatea politică înrădăcinată din Bosnia".

Slovenia a propus o declaraţie care afirmă inviolabilitatea graniţelor actuale. Dar Serbia a refuzat. Preşedintele Aleksandar Vucic a declarat că ţara lui a recunoscut „graniţele determinate de ONU". În alte cuvinte, nu voia să semneze un document care ar putea fi interpretat ca recunoaştere a independenţei Kosovo.

După ce s-a întâlnit cu Vucic în Slovenia, preşedinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat pentru BBC că este convinsă că Belgradul se află în spatele acestor non-documente. „Nu am avut vreo îndoială de la început - este suficient să citeşti conţinutul şi să vezi ce încearcă aceste non-documente să avanseze. Ideea de redesenare a graniţelor, ca ceva ce poate duce la pacea în regiune, când realitatea este opusul acesteia". În mod normal, Serbia neagă că ştie ceva despre acestea şi James Ker-Lindsay spune că există „tot felul de confuzii şi teorii ale conspiraţiei".

Valentin Inzko, aflat de 12 ani în funcţie, îşi doreşte ca toată lumea să accepte graniţele care există acum şi să se concentreze pe aderarea comună la Uniunea Europeană. „Cea mai bună idee este de a urma exemplul Tyrolului - o parte este a Italiei, alta, a Austriei. Dar este o singură regiune, cu patru libertăţi şi o monedă", a spus el. Însă pentru Balcanii de Vest este greu să pătrundă în UE, ceea ce înseamnă că numeroase astfel de non-documente este posibil să apară.