• Tweet

Adoptarea tacită în Camera Deputaților a proiectului de lege inițiat de S.O.S. România privind unirea României cu Republica Moldova a fost imediat exploatată de Moscova, care acuză Bucureștiul că ar urmări „anexarea" statului vecin.

Inițiativa, care a primit avize negative din partea Guvernului și a comisiilor de specialitate, a fost criticată și de fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, care susține că nu poate produce efecte juridice. Proiectul urmează să fie analizat de Senat, forul decizional.

Reacția autorităților ruse a venit după ce proiectul de lege privind unirea României cu Republica Moldova a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut că România ar urmări, în realitate, „absorbția" Republicii Moldova și a contestat folosirea termenului de unificare.

„Ce fel de asociere este aceasta? Unificarea presupune o dorință reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Asta înseamnă unificare. Iar când este vorba despre o preluare, așa ar trebui să fie numită", a declarat Zaharova, potrivit sursei citate.

Oficialul rus a afirmat că termenul „anexare", utilizat frecvent de statele occidentale, ar descrie mai bine situația:

„Vorbind figurat, desigur, în conștiința generală, exact așa arată anexarea".

Maria Zaharova a mai declarat că opinia cetățenilor Republicii Moldova ar fi ignorată și a invocat perioada în care Basarabia a făcut parte din România, între anii 1918 și 1940.

„Ar merita mai întâi să îi întrebe dacă vor această așa-numită asociere, de fapt o preluare", a mai spus purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților

Declarațiile Moscovei au venit după ce inițiativa legislativă depusă de parlamentarii S.O.S. România, partid condus de Diana Șoșoacă, a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, în urma expirării termenului constituțional de 45 de zile.

Proiectul fusese înregistrat în Parlament pe 14 aprilie și a primit avize negative din partea Guvernului, precum și din partea Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului.

În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, inițiativa a fost transmisă Senatului, care este for decizional.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova, iar Guvernul ar fi mandatat să înceapă „de urgență, imediat" negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova".

Documentul prevede și notificarea autorităților internaționale competente, a Guvernului Republicii Moldova, a Statelor Unite, NATO, ONU și Uniunii Europene după adoptarea legii și publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

Proiectul a fost inițiat în februarie 2026 de deputații S.O.S. România Baş Ana-Marcela, Caragaţă Florin, Cîmpianu Andreea-Petronela, Goidescu Ionel, Ionescu Tudor, Ion Nicolae-Mirel, Lăzăroi Ioan, Macovei Ilie Simona-Elena, Nagy Vasile, Oltenaşu Sorin-George, Pascalini Nini-Alexandru, Toader Elena-Laura, Ţiu Mihai-Adrian, Vidra Vlad-Andrei și de senatorul neafiliat Manea Dumitru.

Augustin Zegrean: proiectul nu poate produce efecte juridice

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că unirea nu poate fi realizată printr-o simplă lege și că inițiativa nu are șanse reale să fie adoptată.

„Nu prin lege faci unire. Prin lege doar constați după ce toate formalitățile și toate referendumuri și câte mai trebuie. Sigur nu prin lege se face. Legea vine la sfârșit că s-au îndeplinit procedurile", a spus Zegrean.

Acesta a explicat că proiectul a fost considerat adoptat tacit exclusiv pentru că a expirat termenul constituțional de 45 de zile, fără să fie dezbătut și votat.

În opinia sa, proiectul poate rămâne blocat în Senat ani de zile, iar în eventualitatea în care ar trece de Parlament ar trebui analizat și de Curtea Constituțională.

„Nu are nicio șansă să fie adoptată. Trebuie să treacă de Senat, de Curtea Constituțională. CCR nu poate accepta că e împotriva Constituției și a legilor internaționale. De ce nu am cere unirea cu Republica Coreea de Sud?", a spus fostul președinte al CCR.

Zegrean a apreciat că scopul real al inițiativei este să „producă vâlvă și scandal".

Reacții și la Chișinău

Subiectul a fost preluat imediat și de politicieni proruși din Republica Moldova.

Fostul președinte Igor Dodon a cerut guvernării PAS să spună clar dacă susține statalitatea și independența Republicii Moldova.

„Dacă guvernarea PAS nu va da un răspuns clar că statalitatea, independența și suveranitatea Republicii Moldova nu pot fi cedate și încălcate, înseamnă că această guvernare PAS este trădătoare a intereselor naționale ale țării noastre și servește intereselor străine", a scris Dodon.

El a afirmat că cetățenii așteaptă să afle dacă Maia Sandu și PAS „ar accepta Unirea care presupune dispariția statului moldovenesc sau se vor opune în mod categoric".

Și primarul Chișinăului, Ion Ceban, care are interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen, a condamnat public inițiativa.

„Noi nu ne vindem țara și condamnăm orice declarație a politicienilor în contextul distrugerii țării. Oamenii sunt singurii care decid", a scris Ceban.

Maia Sandu și PAS resping inițiativa

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că proiectul promovat de S.O.S. România nu are relevanță politică și urmărește compromiterea ideii unirii.

„Nu cred că trebuie să discutăm acest document, pentru că e un document care a fost propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii", a spus Maia Sandu.

Ea a comparat inițiativa cu un demers absurd prin care Franța ar deveni parte a Republicii Moldova.

„Așa nu se face unirea. Noi cu toții înțelegem foarte bine", a punctat președinta de la Chișinău.

Deputatul PAS Virgil Pâslariuc a catalogat proiectul drept un act de populism care avantajează Kremlinul.

„Populism înseamnă să propui soluții simple, pentru problemele complexe ale oamenilor. Din păcate, o victimă a populismului a devenit și Unirea. Anume așa a procedat cu idealul unionist grupul de prietenie cu Putin din parlamentul de la București: l-a ambalat într-un proiect de lege simplu, fără consistență și nul în esență", a scris Pâslariuc.

Acesta a susținut că inițiatorii servesc interesele Kremlinului și încearcă să compromită idealul unirii.

„Procesul de Unificare nu depinde de niște politicieni șugubeți, care acționează «suveran» la comanda Kremlinului. Este un proces complex și asumat în care rolul cetățenilor care sunt chemați să-și decidă propria soartă este primordial. Unirea o va face poporul suveran, nu populiștii suveraniști", a mai transmis deputatul PAS.

Tema unirii rămâne prezentă în spațiul public

Subiectul reunirii României cu Republica Moldova a revenit în atenție și după declarațiile făcute în acest an de Maia Sandu, care a afirmat în repetate rânduri că ar susține unirea dacă aceasta ar fi validată prin referendum.

Totodată, ea a declarat inclusiv la Strasbourg că reunificarea ar putea reprezenta o alternativă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dacă procesul european va stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce în România sprijinul ajunge la aproximativ 72%.

La 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul României a adoptat o declarație prin care a transmis că va fi „întotdeauna pregătită" să răspundă oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor exprima această dorință.