Bruxelles-ul lansează 9 proceduri de infringement împotriva României, în aceeași zi. Ce trebuie să facă statul pentru a nu ajunge în fața Curții Europene de Justiție

Postat la: 15.07.2026 |

Comisia Europeană a deschis nouă proceduri de infringement împotriva României pentru netranspunerea unor directive UE. Termenul limită pentru transpunerea acestora a expirat recent, iar autoritățile de la București au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate. În absența unui răspuns satisfăcător, Bruxelles-ul poate avansa în procedură, inclusiv prin sesizarea Curții Europene de Justiție.

Măsurile vin la scurt timp după ce Bruxelles-ul a lansat o procedură de infringement împotriva României pentru scheme restrictive de autorizare în domeniul energetic și a decis să continue procedurile în alte două cazuri. Statele membre au termen de două luni pentru a răspunde scrisorilor de punere în întârziere, iar, în caz contrar, Comisia poate emite avize motivate și poate acționa statele în instanță, potrivit profit.ro

În toate aceste cazuri, România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde scrisorilor de punere în întârziere și pentru a remedia deficiențele semnalate. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia Europeană poate decide să emită avize motivate și, ulterior, să acționeze statul în judecată la Curtea Europeană de Justiție, ceea ce ar putea atrage sancțiuni financiare și obligații de conformare.

Procedurile de infringement deschise acum acoperă domenii diverse, de la azil și mediu la piețe de capital și eficiență energetică.

Lista directivelor unde am rămas restanți

Directiva 2024/1346 privind condițiile de primire ale persoanelor care solicită protecție internațională garantează că toate țările UE oferă condiții de viață adecvate și comparabile pentru solicitanți. De asemenea, introduce norme pentru prevenirea și descurajarea deplasărilor secundare neautorizate. România, alături de alte 15 state membre, nu a comunicat Comisiei măsurile naționale de transpunere până la termenul stabilit de 12 iunie 2026.

Directiva (UE) 2024/1069 oferă instrumente pentru combaterea acțiunilor strategice împotriva participării publice (SLAPP), care sunt acțiuni în justiție nefondate și abuzive vizând reducerea la tăcere a celor care lucrează în interesul public. Printre ținte se numără jurnaliști, apărători ai drepturilor omului sau organizații ale societății civile. Termenul limită pentru transpunere a fost 7 mai 2026, iar România se numără printre cele 14 state membre care nu au notificat transpunerea.

Directiva (UE) 2024/1203 oferă o listă actualizată a infracțiunilor grave împotriva mediului, cu sancțiuni mai severe pentru încălcările care produc daune grave, pe scară largă și substanțiale. Termenul limită a fost 21 mai 2026, iar România face parte din cele 23 de state membre care nu au transpus actul normativ.

Directiva delegată (UE) 2015/1802 actualizează procedurile de control al transportului rutier de mărfuri periculoase, în conformitate cu progresul științific și tehnic. Aceasta înlocuiește lista de verificare uniformă și actualizează categoriile de risc. Termenul limită a fost 23 iunie 2026, iar România este printre cele 14 state care nu au notificat transpunerea.

Directiva privind Actul de cotare (Directiva UE 28124) își propune să facă piețele publice de capital mai atractive, în special prin îmbunătățirea accesului la capital pentru companiile mai mici. De asemenea, sprijină dezvoltarea cercetării financiare și a acoperirii cercetării companiilor. Termenul limită de transpunere a fost 5 iunie 2026, iar România este printre cele 18 state membre care nu au transpus integral directiva.

Directiva de revizuire țintită a EMIR (Directiva (UE) 2024/2994) urmărește să ofere un set uniform de reguli pentru abordarea riscului de contrapartidă în tranzacțiile cu instrumente financiare derivate. Modificările aduse directivelor bancare urmăresc îmbunătățirea practicilor de gestionare a riscurilor. Termenul limită a fost 25 iunie 2026, iar România nu a transpus actul, alături de alte 20 de state membre.

Directivele (UE) 2024/1499 și (UE) 2024/1500 stabilesc cerințe minime pentru organismele de promovare a egalității, inclusiv competențe sporite pentru combaterea discriminării pe motive de religie, dizabilitate, vârstă și orientare sexuală, precum și independență față de influențele externe. Termenul limită pentru transpunere a fost 19 iunie 2026, iar România este printre cele 22 de state care nu au notificat măsurile.

Directiva (UE) 2024/2749 modifică mai multe directive referitoare la procedurile de urgență pentru evaluarea conformității produselor, prezumția de conformitate, adoptarea specificațiilor comune și supravegherea pieței în contextul unei urgențe a pieței interne. Aceasta face parte din pachetul IMERA, instrumentul UE pentru asigurarea circulației neîntrerupte a bunurilor și serviciilor esențiale în timpul crizelor. Termenul limită a fost 29 mai 2026, iar România nu a transpus actul, alături de alte 23 de state membre.

Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor stabilește noi cerințe privind standardele minime de performanță energetică pentru clădirile nerezidențiale și traiectorii pentru renovarea progresivă a clădirilor rezidențiale, infrastructura pentru mobilitate durabilă și energia solară în clădiri. Termenul limită a fost 29 mai 2026, cu excepția articolului privind interzicerea stimulentelor financiare pentru cazane pe combustibili fosili, care a trebuit transpus până la 1 ianuarie 2025. România, alături de toate celelalte 26 de state membre, nu a transpus integral directiva.