• Tweet

Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri, că partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarațiile de avere și de interese, în plină controversă politică privind modificarea Legii integrității astfel încât și partenerii necăsătoriți ai principalilor demnitari să fie obligați să își dezvăluie patrimoniul.

„În spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declarațiile sale de avere și de interese", a transmis Nicușor Dan pe rețeaua X.

Gestul intervine după ce Camera Deputaților a adoptat, cu voturile PSD și AUR, un amendament care o vizează în mod direct pe Mirabela Grădinaru, partenera neoficială a șefului statului. Proiectul urma să fie supus miercuri, de la ora 15.00, votului decisiv al Senatului. Potrivit informațiilor oficiale ale Senatului, inițiativa, înregistrată cu numărul L464/2026, este o lege organică, iar Comisia pentru administrație publică a emis deja un aviz negativ.

Declarația de avere a Mirabelei Grădinaru a fost completată la 4 august 2026 și cuprinde exclusiv patrimoniul propriu și veniturile copiilor aflați în întreținere, nu și bunurile sau veniturile lui Nicușor Dan, cei doi nefiind căsătoriți.

Mirabela Grădinaru declară că deține integral un teren intravilan de 1.152 de metri pătrați în localitatea Moara Vlăsiei, județul Ilfov. Terenul a fost cumpărat în anul 2021.

În anul 2025, aceasta a moștenit mai multe cote din terenuri aflate în satul Zăpodeni, județul Vaslui: două terenuri intravilane de 2.600 și 2.400 de metri pătrați, trei terenuri extravilane cu suprafețe de 19.400, 8.600 și 4.500 de metri pătrați, precum și o vie de 1.200 de metri pătrați. Cotele deținute variază între o optime și 7/32 din proprietăți.

Tot prin moștenire, partenera președintelui a dobândit o cotă de 3/16 dintr-un teren intravilan de 250 de metri pătrați din municipiul Vaslui, precum și cote din două case de locuit: 3/16 dintr-o casă de 69 de metri pătrați din Vaslui și 5/16 dintr-o casă de 84 de metri pătrați din Zăpodeni.

În declarație mai apar două autoturisme: un Renault Clio fabricat în 2016 și un Opel Vectra din 1992, ambele cumpărate. Nu sunt declarate bijuterii, obiecte de artă sau alte bunuri cu o valoare cumulată de peste 5.000 de euro.

La capitolul active financiare, Mirabela Grădinaru a înscris două conturi curente, deschise la ING și Banca Transilvania, ambele având soldul declarat zero.

Cel mai important activ financiar este un împrumut în valoare de 116.563,42 lei acordat în nume personal Asociației S.O.S. Orașul. Grădinaru mai declară acțiuni Renault dobândite prin programele de acționariat destinate angajaților grupului, evaluate la aproximativ 4.000 de euro. Numărul acțiunilor nu este precizat, în document fiind trecută mențiunea „Voi reveni cu detalii".

La datorii sunt menționate două obligații către ING: una în valoare de 1.760,18 lei, scadentă în 2026, și un credit de 50.000 de lei, contractat în 2021 și ajuns, de asemenea, la scadență în 2026.

Pentru ultimul an fiscal încheiat, Mirabela Grădinaru declară venituri salariale de 158.360 de lei încasate de la Automobile Dacia SA, echivalentul unei medii de aproximativ 13.200 de lei pe lună.

În document sunt trecute și alocațiile celor doi copii, în valoare de câte 3.504 lei pe an. Nu sunt declarate venituri din activități independente, chirii, investiții, pensii, agricultură, premii sau alte surse.

În declarația de interese, Grădinaru menționează calitatea de președinte al Asociației S.O.S. Orașul și acțiunile deținute la Renault. Nu apar calități în partide politice, asociații profesionale sau sindicale și nici contracte finanțate din bani publici.

Mirabela Grădinaru nu ocupă o funcție publică și nu are statut de demnitar. Nici titulatura de „primă-doamnă" nu are o consacrare constituțională sau legală în România. În plus, ea și Nicușor Dan nu sunt căsătoriți, astfel că, în reglementarea aplicabilă până acum, averea sa nu trebuia inclusă în declarația președintelui.

Situația declarațiilor de avere s-a complicat suplimentar după Decizia CCR nr. 297 din 29 mai 2025. Curtea Constituțională a stabilit că un demnitar sau funcționar nu poate răspunde penal pentru informațiile patrimoniale ale soțului ori ale altor membri ai familiei, întrucât declarația este dată pe proprie răspundere, iar datele aparțin unor terțe persoane. CCR a eliminat și obligația publicării online a declarațiilor, invocând protecția vieții private și a datelor personale.

În mai 2026, ANI a precizat că deponenții nu mai sunt obligați să completeze documentele cu date despre soț, soție și copiii majori și că declarațiile nu mai sunt publicate automat pe site-urile instituțiilor sau pe portalul Agenției.

Publicarea făcută acum de Mirabela Grădinaru este, prin urmare, una voluntară, în lipsa unei legi aflate deja în vigoare care să îi impună această obligație.

Așa-numitul „amendament Mirabela Grădinaru" a fost introdus de AUR în proiectul noii Legi a integrității și a fost adoptat în Camera Deputaților cu sprijinul PSD. Textul prevede că „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți" cu președintele României, parlamentarii, premierul, miniștrii, secretarii de stat și alți demnitari trebuie să depună propriile declarații de avere și de interese.

Ținta politică a amendamentului nu a fost ascunsă de inițiatori. Deputata AUR Ramona Bruynseels a invocat expres situația lui Nicușor Dan, afirmând că România are un președinte care „nu are o soție, ci o concubină". George Simion a susținut, la rândul său, că parlamentarii care doreau modificarea legii doar pentru cazul lui Dominic Fritz ar fi încercat să „protejeze pe cineva la Cotroceni".

Prin publicarea documentelor înaintea votului final din Senat, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru încearcă astfel să neutralizeze principala justificare politică a amendamentului: suspiciunea că bunurile partenerului necăsătorit al unui demnitar ar putea rămâne în afara controlului public.

Din punct de vedere juridic, noul amendament încearcă să răspundă uneia dintre obiecțiile CCR: în loc ca demnitarul să declare și să răspundă penal pentru averea altei persoane, soțul sau partenerul ar urma să completeze și să semneze propria declarație.

Rămâne însă problema formulării extrem de generale - „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți". România nu are un regim legal al parteneriatului civil, iar proiectul nu precizează clar cine stabilește existența unei asemenea relații, pe baza căror dovezi, de la ce moment începe obligația de declarare și când încetează aceasta. Chiar reprezentanții AUR au admis că ar fi necesare norme metodologice pentru aplicarea textului.

O altă problemă este proporționalitatea ingerinței în viața privată: persoana vizată nu deține o funcție publică, dar devine subiect al unui regim de transparență și al unor eventuale sancțiuni exclusiv în considerarea relației sale personale cu un demnitar. Tocmai din acest motiv, USR a susținut că amendamentul riscă să fie declarat neconstituțional prin raportare la Decizia CCR din 2025.

Publicarea voluntară a averii Mirabelei Grădinaru poate închide, cel puțin temporar, controversa politică referitoare la transparența familiei prezidențiale. Ea nu rezolvă însă problemele de constituționalitate și de previzibilitate ridicate de o normă care transformă un raport personal, nereglementat juridic, într-un criteriu pentru impunerea unor obligații legale și a răspunderii pentru fals în declarații.