• Tweet

„PSD nu se teme de alegeri anticipate" este un refren pe care îl rostesc tot mai frecvent Sorin Grindeanu și ceilalți lideri PSD, pe măsură ce ideea unui scrutin înainte de termen prinde tot mai mult teren, însă aceste declarații trebuie coroborate cu alte acțiuni pe care partidul le întreprinde mai mult sau mai puțin discret, și care au drept scop zădărnicirea anticipatelor.

Un fost membru PSD, care prin natura funcției a trebuit să-și dea demisia din partid, susține că alegerile anticipate sunt imposibil de organziat în acest moment și rămâne interesant de urmărit în ce măsură fostul lui partid îi va prelua ideile. Este vorba de Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente.

Săptămâna trecută, Adrian Țuțuianu, a organizat o conferiță de presă în care unul dintre subiectele abordate viza eventualele alegeri anticipate, întrucât Autoritatea Electorală are certe responsabilități în domeniu, scrie g4media.ro.

Adrian Țuțuianu a declarat că, în urma unei analize efectuate de specialiștii instituției, ar exista mai multe impedimente de ordin legal care fac ca organziarea alegerilor anticipate să fie imposibilă în momentul de față.

În primul rând, el susține că Legea 208 din 2015 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, care este legea-cadru, ar fi fost gândită pentru alegeri la termen, iar calendarul electoral prevăzut de aceasta „este imposibil de respectat în contextul unor alegeri anticipate".

În consecință, pentru alegeri anticipate, ar trebui scurtate o serie întreagă de termene prevăzute de lege, lucru care nu se poate face decât prin ordonanță de urgență. Or cum Guvernul Bolojan este demis, el nu mai poate emite ordonanțe de urgență.

Operațiunile electorale despre care Adrian Țuțuinau susține că ar avea nevoie de termene mai scurte includ:

• Constituirea birourilor electorale județene și a birourilor electorale ale secțiilor de votare.
• Strângerea de semnături de susținere.
• Organizarea, de către MAE, a secțiilor de votare din trăinătate (căutat sedii, încheiat contracte etc.).
• Exercitarea votului prin corespondență, pentru că, susține Țuțuianu, „ar trebui să te înscrii în luna aprilie pentru exercitarea votului prin corespondenţă" - or aprilie a trecut deja.

În fine, un ultim argument adus de Adrian Țuțuianu vizează trasnpareța legiferării: „Ca să ne încadrăm pe termenele existente azi în Legea 208, în ziua când s-a dizolvat Parlamentul ar trebui să avem ordonanţa şi ar trebui să avem patru hotărâri de guvern şi ar însemna să încălcăm toate regulile privind transparenţa actelor normative respective".

Chiar e nevoie de o ordonanță de urgență?

În anii electorali, guvernele adoptă patru hotărâri pentru pregărirea alegerilor, care sunt puse în vigoare în aceeași zi și cu care începe așa-numita perioadă electorală. Cele patru hotărâri stabilesc:

• data alegerilor.
• calendarul electoral.
• finanțarea alegerilor.
• măsuri tehnice pentru buna desfășurare a scrutinului.

Toate aceste hotărâri pot fi adoptate de Guvernul Bolojan, întrucât un guvern demis prin moțiune de cenzură poate adopta hotărâri de guvern.

Deseori însă, tot în ani electorali, guvernele adoptă și ordonanțe de urgență, pentru a aduce modificări legislației electorale, însă doar pentru scrutinul din anul respectiv, în funcție de contextul politic.

De exemplu, în 2024, Guvernul Ciolacu a adoptat o asemenea ordonanță de urgență, însă exclusiv cu scopul de a adapta legea-cadru la specificul electoral din 2024, când alegerile prezidențiale și cele parlamentare s-au desfășurat la intervale de o săptămână. Măsurile adoptate prin OUG vizau în principal necesitatea ca birourile electorale să rămână aceleași pentru ambele tipuri de scrutin.

În condițiile unui scrutin anticipat, nu există, aparent, niciun motiv pentru care să fie necesară o ordonanță de urgență de modificare a legii-cadru.

Adrian Țuțuianu susține că ar fi nevoie, pentru scurtarea unor termene. Să vedem însă dacă această ipoteză rezistă.

Chiar e nevoie de scurtarea unor termene?

Constituția spune, că după dizolvarea Parlamentului, alegerile trebuie organizate în termen de cel mult 3 luni. Ultimele alegeri la termen au avut loc în România în anul 2024.

Potrivit hotărârilor de guvern adoptate atunci, perioada electorală a început în data de 2 septembrie, când au intrat în vigoare cele patru hotărâri de guvern de pregătire a alegerilor, și a ținut fix 3 luni, până pe 1 decembrie, când au avut loc alegerile parlamentare.

În tot acest timp, au putut fi efectuate, în interiorul celor 3 luni ale perioadei electorale, toate operațiunile despre care Adrian Țuțuianu susține că ar necesita termene mai scurte în caz de anticipate: constituirea birourilor electorale, strângerea semnăturilor, organizarea secțiilor de votare din străinătate.

Cu alte cuvinte, calendarul electoral, cu termenele prevăzute în legea-cadru, a putut fi parcurs în 3 luni fără probleme în 2024 și nu există niciun motiv să nu poată fi parcurs, în caz de anticipate, tot în 3 luni.

În concluzie, niciunul dintre termenele prevăzute de legea-cadru nu trebuie scurtat, ca să reclame adoptarea unei ordonanțe de urgență.

Care e treaba cu luna aprilie?

Adrian Țuțuianu susține că un alt impediment în organizarea anticpatelor este faptul că pentru votul prin corespondență „ar trebui să te înscrii în luna aprilie", termen care a trecut. Inexact.

Legea votului prin corespondență spune că, în anul în care au loc alegeri, la data de 1 aprilie începe perioada de înscriere ca alegător prin corespondență, perioadă care se încheie cu 45 de zile înainte de ziua votului - adică la jumătatea perioadei electorale.

În cazul unor alegeri anticipate, alegătorilor le rămâne totuși un interval de cel puțin o lună și jumătate în care se pot înscrie pentru votul prin corespondență, fără ca procedura de vot în sine să fie afectată, din moment ce aceasta se desfășoară integral în ultimele 45 de zile ale perioadei electorale.

Oricum, chiar și în această ipoteză, prevederea legală este respectată: înregistrarea are loc după 1 aprilie și până cu 45 de zile înainte de vot.

În plus, procedura de înscriere nu este foarte complicată: înregistrarea se face online, pe un site gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă.

Când se dizolvă Parlamentul?

Cât privește precipitarea cu care ar trebui adoptate hotărârile de guvern de pregătire a alegerilor - în chiar ziua dizolvării Parlamentului - temerile lui Adrian Țuțuianu par nejustificate. Potrivit legii transparenței decizionale, un act normativ trebuie, înainte de adoptare, să stea în dezbatere publică vreme de 30 de zile.

Aceeași lege prevede însă și excepții: pentru reglementarea unei situații urgente, o hotărâre de guvern poa7te fi adoptată și mai devreme de 30 de zile, fără ca legea să prevadă un termen minim. Iar alegerile anticipate pot fi incluse la situații urgente.

În plus, dacă se întrunesc condițiile pentru provocarea alegerilor anticipate, președintele are la dispoziție instrumente astfel încât să dea guvernului timpul necesar pentru elaborarea respectivelor hotărâri: ori să întârzie publicarea decretului de dizolvare, ori să stabilească, prin decret, o zi ulterioară din care se dizolvă Parlamentul, astfel încât Guvernul să aibă timp pentru pregătirea hotărârilor respective.

Premise greșite

După conferința de presă a lui Adrian Țuțuianu, G4Media a solicitat Autorității Electorale Permanente mai multe amănunte privind impedimentele legale pe care le-ar putea întâmpina organizarea acum a unor alegeri parlamentare anticipate.

În răspunsul transmis, Autoritatea Electorală a dezvoltat, într-un mod mult mai elaborat, principalele obiecții pe care le-a ridicat și Adrian Țuțuianu în conferință de presă. Însă toată argumentația pornește de la o premisă care se dovedește eronată: că perioada electorală trebuie scurtată de la 90 la 75 de zile, fără să precizeze de unde a apărut această ultimă cifră. Răspunsul poate fi citit aici: Răspuns Autoritatea Electorală Permanentă.

Or, așa cum am arătat mai sus, alegerile, chiar și anticipate, se pot organiza optim în cele trei luni prevăzute deja de Constituție.

Oricum, condițiile pentru declanșarea alegerilor anticipate nu sunt încă întrunite. Am avut abia o singură tentativă eșuată de investire a unui guvern, și trebuie minimum două, și nu au trecut încă 60 de zile de la momentul în care prima solicitare de investitură, cea a guvernului Veștea, a fost respinsă de Parlament, pe 22 iunie.

Așadar, termenul după care președintele se poate gândi la dizolvarea Parlamentului, dacă între timp mai eșuează cel puțin o dată formarea unui guvern, este de 21 august.