• Tweet

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că selecția pentru Consiliul de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani, mai mult decât mandatul pentru care fusese organizată, iar documentele obținute ulterior ar ridica „semne serioase de întrebare". Potrivit acesteia, un expert independent ar fi respins mai mulți candidați pentru că nu îndeplineau criteriile minime de vechime, însă comisia de selecție ar fi „reevaluat" șase dintre ei, fără note de fundamentare, iar unul dintre candidații respinși inițial ar fi ajuns ulterior pe primul loc în clasamentul final.

Oana Gheorghiu, vicepremier interimar și proaspăt membru PNL, a publicat o nouă poziție despre procedura de selecție de la Administrația Porturilor Maritime Constanța, compania care administrează cel mai mare port al României. Ea afirmă că a cerut documentele procedurii încă din primăvară, dar Ministerul Transporturilor ar fi refuzat inițial să le transmită, invocând „confidențialitatea" și protecția datelor personale.

Backgroundul acestui caz începe public în aprilie, când Gheorghiu afirma că solicitase Ministerului Transporturilor întreaga procedură de selecție a Consiliului de Administrație de la Portul Constanța, după ce primise sesizări privind posibile nereguli, și că răspunsul primit a fost că datele nu pot fi comunicate pentru că țin de GDPR. În postarea publicată miercuri, Oana Gheorghiu susține că selecția Consiliului de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani.

„Facem selecția până iese «cine trebuie». Bine ați venit la Portul Constanța, unde procedura de selecție durează mai mult decât mandatul pentru care s-a făcut selecția", a scris Oana Gheorghiu. Ea afirmă că cel mai mare port al României a fost ținut patru ani în interimat, iar acest lucru ar fi afectat capacitatea companiei de a-și asuma obiective strategice pe termen lung. „Administrația Porturilor Maritime Constanța administrează cel mai mare port al țării, un activ strategic pentru toată România. Selecția Consiliului de Administrație a durat peste 4 ani. Rețineți: legea spune că mandatul unui administrator este de maximum 4 ani. Procedura de selecție a durat mai mult decât mandatul pe care urmau să îl ocupe", a transmis vicepremierul interimar.

Oana Gheorghiu susține că procedura a fost declanșată în septembrie 2021, iar etapa de consultare a Scrisorii de Așteptări, document de bază în procesul de selecție, ar fi durat aproape un an. „Doar etapa de consultare a Scrisorii de Așteptări - un document de bază, fără de care selecția nici nu poate începe - a consumat aproape un an", afirmă aceasta. Potrivit vicepremierului interimar, Ministerul Transporturilor ar fi transmis proiectul conducerii portului în noiembrie 2023 și ar fi revenit de trei ori, în ianuarie, mai și septembrie 2024.

„Ministerul a trimis proiectul conducerii portului în noiembrie 2023 și a fost nevoit să revină de trei ori, în ianuarie, mai și septembrie 2024, fără ca documentele să arate de ce compania nu refuza să răspundă. Scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024", a scris Oana Gheorghiu. Ea leagă acest interval de mandatul lui Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor. „Pe toată perioada acestui blocaj, de la declanșarea procedurii, în 2021, până la publicarea Scrisorii de Așteptări, în decembrie 2024, ministru al Transporturilor a fost însuși domnul Sorin Grindeanu", a transmis aceasta.

Oana Gheorghiu afirmă că, în martie 2026, cabinetul său a cerut documentele privind procedura de selecție, însă ministerul condus atunci de Ciprian Șerban ar fi refuzat să le pună la dispoziție. „În martie 2026, atunci când cabinetul meu a cerut toate documentele acestei proceduri, ministerul condus la acel moment de domnul ministru PSD Ciprian Șerban a refuzat să ni le pună la dispoziție, invocând «confidențialitatea» și «protecția datelor personale»", a scris vicepremierul interimar.

Ea susține că a contestat aceste argumente: „În mod evident, am contestat aceste argumente aberante pentru că relația dintre două autorități ale statului nu poate fi tratată ca relația cu un terț oarecare", afirmă Oana Gheorghiu. În aprilie, aceasta susținea public că Ministerul Transporturilor a refuzat transmiterea documentelor despre selecția CA de la Portul Constanța, invocând GDPR. Oana Gheorghiu afirmă că documentele au fost primite abia în iunie 2026, după preluarea mandatului interimar de ministru al Transporturilor de către Radu Miruță.

„Am primit documentele abia în iunie 2026, după preluarea mandatului interimar de ministru de către Radu Miruță. Și doar după ce el a trebuit să intervină direct pe lângă direcția din subordine pentru ca documentele să ne fie puse la dispoziție", a transmis aceasta. Vicepremierul interimar susține că acest episod arată modul în care funcționează sistemul din jurul companiilor de stat.

„Așadar: a fost nevoie ca însuși ministrul să intervină direct pe o structură din subordine pentru ca aceasta să pună la dispoziție documente cabinetului unui viceprim-ministru, întâmplător tocmai cel care coordonează reforma companiilor de stat. Asta spune totul despre cine pe cine servește în acest sistem", a scris Oana Gheorghiu.

Potrivit vicepremierului interimar, documentele obținute ar ridica „semne serioase de întrebare" privind procedura de selecție. Ea afirmă că expertul independent contractat de minister ar fi respins mai mulți candidați pentru că nu îndeplineau criteriile minime de vechime. „Expertul independent, contractat chiar de minister, a respins mai mulți candidați pentru că nu îndeplineau criteriile minime de vechime", susține Oana Gheorghiu. Ulterior, comisia de selecție ar fi intervenit asupra evaluării.

„Comisia de selecție a «reevaluat» apoi această evaluare pentru șase dintre ei - fără nicio notă de fundamentare în documente și fără vreo evaluare a activității expertului", afirmă vicepremierul interimar. Cea mai importantă acuzație vizează clasamentul final: „Unul dintre candidații pe care expertul îi respinsese a obținut ulterior cel mai mare punctaj în clasamentul final", a scris Oana Gheorghiu. Ea mai susține că documentele întregii proceduri nu ar fi fost identificate ca publicate nici pe site-ul companiei, nici pe cel al ministerului, deși legea ar cere transparență.

Vicepremierul interimar afirmă că a transmis Ministerului Transporturilor o nouă adresă oficială cu mai multe solicitări de clarificare. „Am transmis ministerului o nouă adresă oficială, cu mai multe puncte de clarificare și abia aștept răspunsul dânșilor", a scris Oana Gheorghiu. Ea plasează cazul Portului Constanța într-o discuție mai amplă despre companiile de stat și selecțiile pentru funcțiile de conducere.

„Astfel de exemple sunt oglinda modului în care companiile de stat românești, inclusiv cele strategice, au fost căpușate zeci de ani de zile", susține aceasta. În finalul postării, Oana Gheorghiu afirmă că interimatul prelungit de la Portul Constanța nu ar fi fost accidental.

„Provizoratul de 4 ani ținut la Portul Constanța nu e o întâmplare nefericită. Scopul este tocmai să prelungești procedura la nesfârșit, să menții compania într-o stare interimat, ușor de controlat, ascunzi documentele, iar la final selecția «iese» cum trebuie", a transmis vicepremierul interimar. Ea susține că reforma companiilor de stat trebuie să însemne selecții rapide, publice, transparente și corecte.

„Reforma reală înseamnă exact să oprim astfel de practici și să avem selecții rapide, transparente, publice și mai ales corecte. Fără pile, fără intervenții", a scris Oana Gheorghiu. „Criterii clare și instituții care răspund în fața oamenilor, nu în fața rețelelor care le-au căpușat", a mai transmis aceasta. Oana Gheorghiu este vicepremier interimar și coordonează tema reformei companiilor de stat. În luna iunie 2026, aceasta s-a înscris în PNL, alături de Dragoș Pîslaru.

Cazul Portului Constanța a fost invocat de Gheorghiu încă din aprilie, în contextul discuțiilor despre guvernanța corporativă și selecțiile din companiile de stat. Atunci, ea a afirmat că nu a primit de la Ministerul Transporturilor procedura solicitată, deși cererea fusese făcută din poziția de vicepremier care coordona reforma companiilor de stat.

În prezent, acuzațiile Oanei Gheorghiu se bazează, potrivit propriei relatări, pe documentele obținute după intervenția ministrului interimar Radu Miruță. Ministerul Transporturilor nu a transmis, până la acest moment, un răspuns public la noile afirmații formulate de vicepremierul interimar.