• Tweet

In 2015, printr-o decizie controversata a cinci din cei noua judecatori ai Curtii Constitutionala a Romaniei (CCR), bugetul de stat a ramas fara protectie efectiva ca urmare a declararii ca neconstitutional a unui articol din legea de combatere a evaziunii fiscale. Efectele acestei decizii sunt incomensurabile, fiind practic imposibil de cuantificat, fapt care a generat cea mai mare gaura financiara in bugetul de stat al Romaniei de dupa 1990.

Artizanul acestei inginerii este fostul procuror sef al DNA, Daniel Morar, acum judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei, care, pentru a o scapa de inchisoare pe o prietena de sa, notarita la Cluj, a „tesut" un aranjament penal care-l poate direct la beciul domnesc impreuna cu cei patru judecatorii care l-au sustinut- Augustin Zegrean, Mircea Stefan Minea, Valentin Zoltan Puscas si Mona Pivniceru. Interesant este ca patru judecatorii ai CCR-Petre Lazaroiu, Valer Dorneanu, Simona Maya Teodoroiu si Tudorel Toader, nu au fost de acord cu aceasta decizie, avand opinie separata, ceea ce denorata implicatiile penale ale acestei decizii. Practic, prin aceasta manevra, Daniel Morar a facut jocul baietilor destepti care se sustrageau achitarii taxelor si impozitelor catre bugetul de stat, scapandu-i totodata si de amenzi si inchisoare.

Decizie constituțională controversată, dar cu dedicaie

Prin Decizia nr.363 din 7 mai 2015 a Curtii Constitutionale a Romaniei si publicată în Monitorul Oficial în 6 iulie 2015, cei care retin taxe si contributii, dar nu le vireaza la stat, scapa de inchisoare. Practic, a fost declarat neconstitutional articolul 6 din Legea nr. 241/2005- privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, care prevedea: "Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa". "Potrivit Constitutiei, prevederea declarata neconstitutionala este suspendata timp 45 de zile de la data publicarii deciziei CCR in Monitorul Oficial, perioada in care dispozitia nu mai este aplicabila. Daca pe durata celor 45 de zile Parlamentul sau Guvernul nu vor pune in acord prevederea neconstitutionala cu dispozitiile Constitutiei, efectele juridice ale acesteia vor inceta definitiv.

Termenul de 45 de zile in care institutiile abilitate ar fi trebuit sa puna in acord cu Constitutia art. 6 din Legea evaziunii fiscale expira, dupa calculele noastre, astazi, 20 august 2015.", a explicat pentru ZIUAnews unul dintre judecatorii CCR. Ca urmarea acestei decizii din iulie 2015, toate sumele reprezentand impozitele sau contributiile cu retinere la sursa care urmau sa intre la bugetul de stat au fost sistate. De ce? Pentru ca anul trecut notarul public Liliana Mihaela Chis din Cluj Napoca, prietena la catarama cu familia lui Daniel Morar, a fost trimisă în judecată de Parchetul Curţii de Apel Cluj pentru reţinerea şi nevirarea cu intenţie a impozitelor în formă continuată. Ea a contestat la CCR neconsitutionalitatea acestui articol, si avand castig de cauza si din, iulie 2015, prevederile acestui articol nu se mai aplica. Astfel, sute de mii de procese aflate pe rolul instantelor din Romania privind nevirarea catre bugetul de stat a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa au fost sistate si, automat, visteria tarii a fost vaduvita de sume greu de cuantificat, iar consecintele sunt incalculabile.

Notărița din Cluj, salvată de la închisoare de Daniel Morar

Cum s-a ajuns la aceasta situatie? Printr-un aranjament diabolic al lui Daniel Morar, care , cu siguranta va strani invidia lui Sorin Ovidiu Vantu sau Cristian Sima. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată la Curtea de Apel Cluj de notarul public Mihaela Chiș din Cluj-Napoca. "Prin Încheierea din 20 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr.1.296/33/2013, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Mihaela Liliana Chiș într-o cauză penală având ca obiect săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, a sumelor reprezentând impozit sau contribuții cu reținere la sursă. Trebuie subliniat ca notarul public Liliana Mihaela Chiş a fost trimisă în judecată la finele anului 2013 de Parchetul Curţii de Apel Cluj pentru reţinerea şi nevirarea cu intenţie a impozitelor în formă continuată.

Mai exact, notarul este acuzat că şi-a păstrat sumele ce trebuia să le vireze la stat în urma autentificării unor tranzacţiii imobiliare. Cazul a pornit in luna februarie 2013 de la o plangere a Gărzii Financiare trimisa Parchetului. Procurorii susţin că notarul a reţinut în perioada iunie 2010-decembrie 2012 peste 1,6 milioane lei. „Din suma de 1,6 milioane de lei, învinuita a virat la buget suma de 490.000 de lei cu întârzieri mai mari de 30 de zile. Practic, învinuita a achitat în termen legal doar 66.000 de lei, circa 4% din total (...)", au precizat procurorii. Potrivit anchetatorilor, banii ce trebuiau viraţi la stat au ajuns în contuul firmei soţului notăriţei prin intermediul unor mecanisme financiare. Totodata, notarita a spus în faţa anchetatorilor că nu a intenţinat să prejudicieze bugetul de stat şi că soţul trebuia să-i returneze banii. Acest dosar a fost amanat de mai multe ori pana cand notarul Mihaela Liliana Chis a a obtinut decizia CCR din 7 mai 2015 de neconstituționalitate cu privire la prevederile articolului 6 din Legea nr. 241/2005/, privind retinerea la sursa a impozitelor si contrubutiilor eferente bugetului de stat.

Jocul de v-ați ascunselea a lui Daniel Morar cu adresele CCR

Rolul decisiv in obtinerea acestei decizii CCR l-a jucat Daniel Morar. Potrivit informatiilor detinute de ZIUAnews, pentru a-si salva de inchisoare prietena, fostul sef al DNA a solicitat anul trecut Directie Generale a Finantelor Publice Cluj o adresa in care sa se mentioneze istoria prejudiciului generat de catre Liliana Mihaela Chis pe motiv ca trebuie luata in calcul la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate rodocata la CCR de notarita din Cluj. Directia Generala a Finantelor Publice Cluj s-a conformat imediat la solicitarea lui Morar si au transmis raspunsul. Numai ca, atat adresa catre DGFP Cluj cat si raspunsul catre CCR nu au fost inregistrate la Registratura CCR, deci practic nu au existat in scriptele CCR. In schimb, potrivit informatiilor detinute de ZIUAnews, Daniel Morar s-a folosit de adresa DGFP Cluj la motivarea exceptiei de neconstitutionalite a articolul invocat de notarita Mihaela Chis, dar in Decizia nr.363/ 2015 publicata in Monitorul Oficial nu se face referire la aceasta adresa.

Practic, prin aceasta manevra, Daniel Morar i-a indus in eroare sau i-a convins ca totul este legal pe cei patru judecatorii ai CCR care au votat alaturi de el decizia in cauza, adica pe Augustin Zegrean, Mircea Stefan Minea, Valentin Zoltan Puscas si Mona Pivniceru. Insa, ceilalti patru judecatorii ai CCR- Petre Lazaroiu, Valer Dorneanu, Simona Maya Teodoroiu si Tudorel Toader, n-au vrut sa fie partasi la aranjamentului lui Daniel Morar si, ca atare, au redactat si si-au insusit o opinie separata publicata in Monitorul Oficial odata cu Decizia nr. 363/2015. Practic, cei patru judecatorii au fost in dezacord cu solutia adoptata de Zegrean, Morar, Minea, Puscas si Pivniceru considerand ca exceptia de constitutionalitate ridicata de catre notarul Mihaela Chis trebuie respinsa ca fiind inadmisibila pentru mai multe argumente bine fundamentate care au fost si publicate in Monitorul Oficial.

Opinie CCR separată: „Singurul efect al deciziei de constatare a neconstituționalității este acela al dispariției unui mijloc legal de protejare a bugetului de stat"

„Întrucât lipsa de predictibilitate a normei criticate este dedusă din coroborarea acesteia cu un cadru legislativ general (despre acest cadru afirmându-se că nu ar fi clar), singurul efect al deciziei de constatare a neconstituționalității este acela al dispariției unui mijloc legal de protejare a bugetului de stat și de protecţie a persoanelor cărora li s-au reținut impozitele cu diferite destinații (contribuții, impozite etc.), dar nu au fost virate bugetului, situație în care nu își vor putea dovedi/solicita diferite drepturi de care se leagă plata acestor impozite și contribuții. De aceea, este necesară urgenta intervenție a legiuitorului pentru a complini vidul legislativ astfel creat, întrucât, deși considerentele deciziei pronunțate sau raportat exclusiv la sintagma „sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă", efectele deciziei de admitere se răsfrâng asupra întregului art.6 din Legea nr.241/2005.

Instanța constituțională nu a sancționat incriminarea faptei de reținere și nevărsare, cu intenție, în termenul prevăzut de lege, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, ci insuficienta definire a acestei categorii de impozite/contribuții", se precizeaza foarte clar in opinia separata a celor patru judecatorii CCR.

Regretele Monei Pivniceru și indiferența lui Eugen Teodorovici

Potrivit informatiilor detinute de ZIUAnews, constatand gravitatea si efectele devastatoarea ale acestei decizii, unul dintre cei patru judecatorii ai CCR care s-au opus emiterii acesteia, l-a informat imediat dupa emiterea acesteia pe 7 mai 2015 pe ministrul Finantelor de la acea vremea, Eugen Orlando Teodorovici despre aceasta situatie fara precedent in istoria Romaniei. Practic, judecatorul CCR i-a cerut lui Teodorovici sa reglementeze pana la publicarea in Monitorul Oficial a Deciziei n363/2015 printr-un ordin foarte clar ce inseamna sintagma „sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă".

Dar, ministrul Eugen Teodorovici n-a catadcsit sa dea un asemenea ordin, desi a avut la dispozitie doua luni de zile, iar acum toti contribuabilii care aveau procese pe rolul instantelor pentru nevirarea taxelor si contributiilor catre bugetul de stat au scapat de amenda si de inchisoare. Mai mult, judecatoarea Mona Pivniceru si-a dat seama ca a fost pacalita de Daniel Morar sa voteze pentru adoptarea acestei decizzii controversate cu efecte devastatoare asupra bugetului de stat, dar era prea tarziu, iar acum nu stie cum sa scape din aceasta poveste cu iz penal.

"Prin Decizia CCR nr.363/2015, pagubele aduse bugetul de stat sunt enorme si imposibil de cuantificat"

„Practic prin emiterea acestei decizii CCR de sistare a executarii la sursa, bugetul Romaniei a fost lipsit de protectie efectiva. Opreatiunea de retinere la sursa sau stopaj la sursa, desi nu este definita expres de lege, este totusi conturata in practica si in doctrina judiciara. Cu alte cuvinte, impozitul este retinut den notar inainte autentificarea actului la sursa, adica inaintea de eliberarea venitului (sursa) persoanei indreptatite. Mai mult, retinerea pentru care in practica s-a recurs la acest procedeu este data de necesitatea colectatii eficiente si la timp a acestorm tipuri de impozite. In plan bugetar-, adica al colectarii veniturilor, al disciplinei fiscale,a ordinii de drept, consecintele vor fi incalculabile, neexistand mijlocul legal de protejare a bugetului de stat si de protectie a persoanelor carora li s-au retinut impozitele cu diferite destinatii cum ar fi controbutii, impozite etc, dar nu le-au fost virate bugetului, situatie in care nu isi vor putea dovedi ori solicita diferite drepturi de care se leaga plata acestor impozite si contributii. Aceasta decizie este eea mai mai inginerie legislativa de dupa 1990, iar pagubele aduse bugetul de stat sunt enorme si imposibil de cuantificat. Practic, prin aceasta decizie, bugetul de stat al Romaniei a fost aruncat in aer", a declarat pentru ZIUAnews unul dintre cei patru judecatori CCR care s-au opus deciziei regizate de Daniel Morar.

Ion Teleanu