Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Avocatul Corneliu-Liviu Popescu cere CSM si Guvernului sa sesizeze CCR cu privire la un conflict intre Parlament si Inalta Curte, pe neconstituirea de completuri specializate pentru infractiuni de coruptie

Postat la: 20.03.2019 - 13:56 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Lumea Justitiei (luju.ro) vine cu o noua dezvaluire bomba, care zguduie din temelii Inalta Curte. Dupa conflictul constitutional constatat de Curtea Constitutionala a Romaniei intre instanta suprema si Parlament pe tema compunerii nelegale a Competelor de 5 judecatori, Inalta Curte condusa de judecatoarea Cristina Tarcea trebuie sa treaca printr-un nou test de constitutionalitate, de aceasta data pe completele specializate.

Intr-un demers absolut inedit, avocatul Corneliu-Liviu Popescu din Baroul Bucuresti, in calitate de aparator al fostului ministru al Transporturilor Dan Sova, solicita Consiliului Superior al Magistraturii si Guvernului Romaniei sa intervina pentru indreptarea situatiei ivite in cazul completelor specializate de la Inalta Curte. Este vorba despre situatia semnalata de avocatii din dosarul lui Liviu Dragnea, care au invocat nelegala compunere a competului de 3 judecatori care a judecat fondul, pe motiv ca acesta nu era un complet specializat in judecarea cauzelor de coruptie.

Concret, miercuri, 20 martie 2019, avocatul Corneliu Liviu Popescu le-a adresat premierului Viorica Dancila si presedintei CSM judecatoarea Lia Savonea o petitie in care le solicita sa sesizeze CCR cu privire la solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte, generat de neconstituirea, in cadrul Sectiei penale a instantei supreme, de completuri specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 161/2003 prin care a fost modificat art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

In petitia pe care o prezentam in premiera, profesorul Corneliu-Liviu Popescu precizeaza ca solicitarea ii este adresata si premierului Romaniei intrucat, in cursul anului 2018, Viorica Dancila a formulat o cerere de natura constitutionala intr-o problema similara de drept, "si anume refuzul constant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a respecta legea privind compunerea Completurilor de 5 judecatori".

In acelasi timp, profesorul Corneliu-Liviu Popescu solicita prin petitia adresata premierului Dancila si judecatoarei Savonea sa ceara Curtii Constitutionale sa oblige Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca sub controlul Consiliului Superior al Magistraturii, sa procedeze de indata la constituirea respectivelor completuri specializate. Aceasta din urma solicitare este intemeiata pe faptul ca si in cazul Deciziei nr. 685/2018 a CCR privind Completele de 5 judecatori, CSM a emis doua hotarari de interpretare a dispozitiilor Curtii Constitutionale, stabilind calea de urmat in privinta completelor de 5.

Initiativa profesorului Corneliu-Liviu Popescu de adresare a unei petitii CSM si Guvernului pentru sesizarea CCR cu un conflict de natura constitutionala va avea efecte devastatoare nu doar pentru speta privindu-l pe Dan Sova, ci pentru toate cauzele privind infractiunile de coruptie sau asimilate solutionate de complete de 3 judecatori constituite la Inalta Curte, fara ca aceste complete sa fie specializate. Iar aceasta intrucat, fiind vorba despre o sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei cu un conflict juridic de natura constitutionala, deci nu exceptie de constitutionalitate, solutia va fi opozabila tuturor cauzelor penale privind infractiuni de coruptie judecate la Inalta Curte de Completele de 3 judecatori. Efectele vor fi cu atat mai mari cu cat, potrivit Petitiei depuse de avocatul Corneliu-Liviu Popescu pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate, vor viza toate completele de 3 judecatori care au judecat fondul in cauze privind infractiunile de coruptie in ultimii 15 ani!

Asa cum argumenteaza avocatul Corneliu-Liviu Popescu in petitia sa, de la intrarea in vigoare a Legii nr. 161/2003, prin care a fost modificat art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Inalta Curte nu a constituit niciodata completuri specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie si a celor asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000. Acest lucru s-a intamplat doar la Inalta Curte, caci in cazul celorlalte instante din Romania, prin art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, pana la aborgrare, se facea distinctia intre instanta suprema si celelalte instante.

Publicam in continuare pasaje din sesizarea formulata de avocatul Corneliu-Liviu Popescu in numele fostului ministru al Transporturilor Dan Sova si depusa in 20 martie 2019 la CSM si la Guvern:

"Petitie

Prin care rog ca Primul-Ministru al Guvernului, respectiv Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii sa sesizeze Curtea Constitutionala cu o cerere de solutionare a unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie, generat de neconstituirea, in cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de completuri specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 161/2003 prin care a fost modificat art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 si pana in prezent.

Motivele petitiei

In fapt

De la intrarea in vigoare a Legii nr. 161/2003, prin care a fost modificat art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a constituit niciodata completuri specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie si a celor asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000.

In drept

Admisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale

Art. 146 lit. e) din Constitutie face din Primul-Ministru al Guvernului si din Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii subiecte cu drept de sezina a Curtii Constitutionale in materia solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice.

Jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 685/07.11.2018) arata sa un subiect cu drept de sezina este indreptatit sa sesizeze Curtea Constitutionala chiar daca nu este parte in conflict.

In lumina Deciziei Curtii Constitutionale nr. 685/07.11.2018, petitionarul adreseaza prezenta petitie atat Primului-Ministru al Guvernului, intrucat acesta a formulat o cerere de aceasta natura pentru o problema de drept similara, si anume refuzul constant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a respecta legea privind compunerea Completurilor de 5 judecatori, cat si Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, intrucat Consiliul Superior al Magistraturii a fost abilitat de Curtea Constitutionala, prin respectiva decizie, sa actioneze pentru restabilirea starii de constitutionalitate in urma pozitiei neconstitutionale grave si constante a Inaltei Curti de Casatie si Justitie constand in refuzul respectarii legii privind compunerea Completurilor de 5 judecatori.

Temeinicia cererii de sesizare a Curtii Constitutionale

In forma sa initiala, art. 29 din Legea nr. 78/2000 prevedea:

"(1) Pentru judecarea infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate acestora, prevazute in prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit art. 15 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare.

(2) Judecatorii care compun aceste complete specializate, procurorii care functioneaza in cadrul Sectiei de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, al serviciilor si birourilor teritoriale specializate, precum si persoanele prevazute la art. 28 alin. (4), (5) si (6) vor primi, pe langa celelalte drepturi banesti, un spor de 30% din salariul de baza."

In urma modificarii sale prin Legea nr. 161/2003, art. 29 din Legea nr. 78/2000 a dobandit urmatorul continut:

"(1) Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate.

(2) La judecatorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecatori."

Prin OUG nr. 50/2006, alin. (2) al art. 29 din Legea nr. 78/2000 a fost abrogat.

Din interpretarea literala, sistematica si istorica a textului rezulta urmatoarele:

- obiectul de reglementare este reprezentat de constituirea de completuri specializate ratione materiae, adica pentru judecarea infractiunilor de coruptie si a celor asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000;

- in forma initiala a Legii nr. 78/2000, constituirea acestor completuri specializate era o facultate ("pot fi constituite"); in urma modificarii Legii nr. 78/2000 prin Legea nr. 161/2003, constituirea completurilor specializate a devenit obligatorie ("se constituie");

- dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 161/2003, completurile specializate obligatorii se constituie numai pentru judecarea cauzelor in prima instanta;

- dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 161/2003, completurile specializate obligatorii pentru judecarea cauzelor in prima instanta se constituie la toate instantele judecatoresti; astfel, pe de o parte, alin. (1) al art. 29 nu distinge, deci are in vedere toate instantele competente sa judece in aceasta materie; pe de alta parte, alin. (2) al art. 29, in forma sa modificata prin Legea nr. 161/2003 si pana la abrogarea acestuia, prevedea ca la judecatorii, tribunale si curtile de apel completurile specializate se compun din 2 judecatori (ca o norma derogatorie de la regula conform careia in prima instanta judecatoria, tribunalul si curtea de apel judeca in complet unic), ceea ce inseamna ca alin. (2) nu epuiza categoria instantelor vizate de obligativitatea constituirii completurilor specializate, altfel nu s-ar fi enumerat in acest alin. (2) instantele unde completurile specializate se compuneau din 2 judecatori, ci s-ar fi spus generic ca respectivele completuri specializate, prevazute de alin. (1), se compun din 2 judecatori.

Prin urmare, odata cu modificarea Legii nr. 78/2000 prin Legea nr. 161/2003, art. 29 alin. (1) impunea ca si la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru judecarea in prima instanta a cauzelor privind infractiunile de coruptie si infractiunile asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000, in cadrul Sectiei penale sa se constituie completuri specializate.

Din anul 2003 si pana in prezent, deci de peste 15 ani, in cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu au fost niciodata constituite completuri specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000, in dispretul normei imperative clare continute in art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, in forma modificata prin Legea nr. 161/2003.

Situatia este similara celei retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 685/07.11.2018 referitoare la compunerea Completurilor de 5 judecatori, si anume pozitia Inaltei Curti de Casatie si Justitie fata de lege, ca act juridic al Parlamentului, in violarea principiului separatiei puterilor si a dreptului la un proces echitabil, care include dreptul la judecarea cauzei de o instanta "stabilita de lege", nefiind vorba de simple incalcari punctuale ale legii, ajungandu-se la un blocaj constitutional prin limitarea rolului Parlamentului, caruia i se contesta rolul de unica autoritate legiuitoare a tarii, Inalta Curte de Casatie si Justitie situandu-se in afara ordinii constitutionale, nesocotind indatorirea de respectare a legii, exigentele statului de drept si loialitatea constitutionala, ceea ce justifica interventia Curtii Constitutionale.

Prin aceeasi decizie a Curtii Constitutionale s-a statuat ca nelegala compunere a instantei reprezinta o nulitate absoluta, fiind incalcata o norma ce ocroteste un interes public, si o nulitate neconditionata de existenta unei vatamari.

Se impune deci sesizarea Curtii Constitutionale, solicitandu-i-se:

1. sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie, generat de neconstituirea, in cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de completuri specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 161/2003 prin care a fost modificat art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000;

2. sa oblige Inalta Curte de Casatie si Justitie, sub controlul Consiliului Superior al Magistraturii, sa procedeze de indata la constituirea respectivelor completuri specializate".

Articol integral pe Lumea Justitiei.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE