• Tweet

Pandemia de coronavirus nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente - avertismentul vine direct de la vârful alianței nord atlantice, în timp ce foști comandanți supremi ai forțelor NATO în Europa sunt și mai vehemenți: Rusia e deja în război cu alianța, iar Marea Neagră e un butoi cu pulbere, „cel mai probabil viitorul teatru de conflict".

În același timp, pandemia lasă în urmă un impact uriaș în plan economic și strategic și va forța statele occidentale să ia decizii dificile în viitor. Comandantul NATO în Europa, pe la începutul crizei: „Cred cu adevărat că această pandemie ne-a apropiat" „Valorile noastre comune din toată Alianța NATO sunt ceea ce ne ține să trecem prin aceste momente dificile. Cred cu adevărat că această pandemie ne-a apropiat", spunea la început de aprilie generalul american Tod Wolters, Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR) și al forțelor americane din Europa (EUCOM).

Wolters se baza în declarațiile sale pe faptul că în acele prime săptămâni ale crizei declanșate de coronavirus mai toate statele alianței a mobilizat forțele armate pentru a ajuta și au fost numeroase situații în care aliații s-au ajutat între ei prin intermediul armatelor - de la transporturi de echipamente folosind logistica militară, la dislocarea medicilor și mijloacelor medicale în sprijinul eforturilor civile. Wolters amintea însă că pe fondul haosului generat de pandemie, în cazul Europei, Rusia a intervenit în firul narativ și a încercat să profite atât din punct de vedere al dezinformărilor, cât și a unor pretinse ajutoare umanitare care de fapt ar fi ascuns alte scopuri.

Wolters se referea la acel moment la ajutorul Rusiei către Italia care, pe lângă faptul că a fost catalogat în peninsulă ca fiind plin de echipamente inutile sau defecte, a venit la pachet cu militari ruși și personal al serviciilor de securitate de la Moscova. „Este un motiv de îngrijorare. Acord foarte mare atenție influenței maligne a Rusiei", spunea Wolters. Două luni mai târziu și vocile la nivel înalt care avertizează asupra riscului pus de Rusia pentru NATO și Europa s-au întețit.

„Avem un adversar care este în război cu noi, un război purtat „sub linii" - unii din NATO îl numesc război hibrid, alții îi zic „zonă gri". Eu prefer să-l descriu drept „război sub linii"", avertizează generalul (r) american Phillip Breedlove, fost comandant suprem al NATO în Europa (SACEUR). Breedlove, într-o discuție restrânsă cu presa internațională la care a participat și HotNews.ro, susține că „NATO este mai importantă acum decât a fost vreodată în istoria sa", dar că în același timp se deschid noi zone fierbinți în zona Europei, iar alianța nu este pregătită așa cum e acum să facă față amenințării Rusiei.

Breedlove vorbește de zona Mării Negre și de zona de nord a Europei - zona arctică - ca fiind noi puncte fierbinți unde Rusia presează mai mult ca oricând. „Avem zone aeriene și maritime în interiorul alianței noastre care nu sunt bine deservite de senzori și nici de capabilități de a lansa un atac. (...) Sunt porțiuni din Europa care sunt foarte slab acoperite de ce senzori există în prezent. În Marea Neagră abilitatea noastră de a detecta, ținti și trage este foarte „episodică". Doar când NATO, sau mai ales SUA, trimit în zonă distrugătoare sau fregate ne multiplicăm capacitatea de a vedea și de a trage în acea zonă maritimă. Dar, în restul zilelor, abilitățile noastre la Marea Neagră nu sunt adecvate nevoilor", consideră fostul comandant NATO.

„Din Crimeea vedem o bulă de interdicție A2/AD (n.r. anti-acces / area denial) și sisteme de coastă cu rachete de croazieră cu rază lungă care pot fi folosite spre ținte pe o zonă majoră din Marea Neagră. Vedem rachete sol-aer care acoperă o bună parte din spațiul aerian. Rusia deja a demonstrat din Marea Caspică faptul că poate trage rachete de croazieră prin care să atace majoritatea capitalelor din Europa. Când au tras rachetele spre Siria - efectul practic al acelor rachete a fost foarte scăzut, nu au lovit foarte precis țintele - dar e de subliniat că au fost lansate din Marea Caspică până în Siria. Mesajul nu a fost despre Siria, ci despre capitalele Europene", este de părere generalul Breedlove.

Breedlove, ca fost SACEUR, nu este singurul care a devenit foarte vocal față de potențialul risc pe care Rusia îl reprezintă pentru NATO și mai ale pentru țările din estul Europei. Ben Hodges, un alt general (r) american, fost comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR), arunca recent un avertisment dur: „Rusia ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în statele baltice şi să ameninţe cu folosirea armei nucleare pentru a vedea cum răspundem noi", totul ca să testeze capacitatea de apărare NATO.

„Este necesară o discuţie în cadrul Alianţei, care să ducă la formarea unei idei clare că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca Marea Baltică. Cred că regiunea Mării Negre va fi cel mai probabil viitorul teatru de conflict", a spus Hodges. Hodges consideră că este necesar să aibă loc mai multe aplicaţii militare în regiune şi să fie îmbunătăţit schimbul de date operative între Ucraina, România şi Georgia, în timp ce NATO trebuie să-şi crească în mod semnificativ prezenţa navală în Marea Neagră.

Deși amenințarea Rusiei în zona de este a Europei e una ridicată, generalul Phillip Breedlove, fost comandant suprem al NATO în Europa ,consideră că pentru alianța nord-atlantică riscurile sunt și mai mari acum din cauza crizei generate în 2020 de coronavirus. „Totul este acum complicat de pandemia COVID-19 - ce a însemnat acest lucru în economiile țărilor noastre și ce urme va lăsa în bugetele de apărare. (...) Am lăsat armatele noastre fără investiții noi pentru prea mult timp. Acum trebuie să reparăm o problemă veche de 20 de ani și nu o putem face peste noapte. Toate bugetele noastre vor fi puse la încercare de actuala pandemie și va trebui să facem o prioritizare la sânge a investițiilor în apărare", spune Breedlove, care apreciază că țările NATO trebuie să facă „un efort dublu, dacă nu chiar triplu" să-și sporească interoperabilitatea.

„Eu aș propune creșterea capacităților noastre, a poziționărilor de trupe și a dezvoltării parteneriatelor cu state și cu industrii pentru a putea scoate tehnologii similare și foarte interoperabile", spune Breedlove. „Ca SACEUR eu mi-aș dori de fapt creștere a prezenței NATO (n.r. în România). Să văd că am înțeles problema acolo, așa cum am înțeles-o în statele Baltice sau în Polonia. E un tablou mai mare care implică mai mult decât doar prezența SUA. E important să știm ce facem împreună ca să ne dezvoltăm capabilitățile și capacitățile. Avem un set potrivit de senzori - radare sau senzori maritimi în zona Mării Negre? Avem sistemele de comandă și control potrivite pentru a conecta toate informațiile? Avem armele potrivite? Ne uităm la această navă de război care nu poate fi scufundată - Crimeea, și vedem ce are Rusia instalat acolo. E foarte clar cum se poziționează Rusia față de Marea Neagră după ce capabilități a instalat acolo în peninsulă", spune Breedlove.

„Vom avea de luat decizii dificile într-un viitor nu foarte îndepărtat pe fondul reducerii bugetelor din cauza pandemiei, dar pe acest domeniu va trebui să prioritizăm la sânge pentru a ne putea menține concentrarea acolo unde este cazul", mai consideră generalul american. Potrivit acestuia, România deja a luat unele măsuri prin creșterea capabilităților sale aeriene și contribuie mult prin găzduirea scutului anti-rachetă, însă e loc de mai mult.

„Pentru o țară precum România e nevoie de o prioritizare la sânge în ceea ce privește dotările militare necesare. România nu poate cumpăra un port-avion, dar poate cumpăra radare sau senzori care să mărească densitatea rețelei. Se poate dota cu sisteme de apărare de coastă cu rachete de croazieră care să ofere NATO capacități în Marea Neagră", mai spune generalul Breedlove. Numărul doi în NATO, secretarul general adjunct Mircea Geoană spune că alianța pune bazele unui pachet de măsuri politice și militare pentru a răspunde la întărirea substanțială a capacităților militare ale Rusiei, care folosește peninsula Crimeea ca "punte de proiecție"

„NATO nu intenționează să răspundă identic, simetric cu ceea ce face Federația Rusă, dar în același timp gândim un pachet de măsuri politice, de măsuri economice, de măsuri militare, inclusiv o arhitectură de apărare actualizată care să ne permită să facem față provocărilor. Lucrurile sunt în derulare, planificatorii noștri militari lucrează în continuare", a declarat recent Geoană. El a precizat că pandemia COVID-19 „nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente", iar ideea de „a lăsa garda jos într-un astfel de moment, în care elemente de natură diferită se suprapun temporal, economic și geopolitic ar fi o gravă eroare".

Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, într-un interviu video #deladistanță acordat HotNews.ro consideră că pandemia de coronavirus a dus „SUA și statele UE în cea mai gravă recesiune din perioada modernă", iar NATO încearcă să se adapteze din mers. „În planurile strategice sunt tot felul de posibilități, inclusiv militare, dar mai sunt și alte forme de agresiune care trebuie avute în vedere (...) Trebuie găsite modalități ca și în acestă regiune să avem o forță proporțională de reacție rapidă a NATO și mai ales pe termen scurt", crede Diaconescu.

Potrivit diplomatului român, România trece prin mize „cu care probabil nu ne vom mai întâlni 10-15 ani". În același interviu video #deladistanță a intervenit și Titus Corlățean, parlamentar român și fost ministru de externe. „Pandemia nu e doar o uriașă provocare în plan economic, ci și în plan strategic, pentru că va determina schimbări profunde", a spus Corlățean. Potrivit acestuia, marile alianțe „rămân în picioare, chiar dacă sunt scurt-circuite" și că în următoarea perioadă trebuie să ne așteptăm la „repoziționări și așezări" ale unor state.

„Urmează modificări de paradigmă și va trebui știut cum să gestionăm relațiile externe. S-ar putea să avem de-a face cu lucruri la care nu le-am fi gândit și pe care nu le-am fi acceptat", spune Corlățean. Nu doar NATO a fost puternic afectată de criza de coronavirus, ci și alte instituții cu rol cheie în securitatea Europei. Într-un interviu pentru HotNews.ro, Fabrice Leggeri, directorul Frontex (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă), instituție europeană cu misiunea de a proteja granițele externe ale Uniunii Europene și a spațiului Schengen, a catalogat situația internațională ca fiind una „unică în istoria noastră".

Structura Frontex, modul de operare și posibilitatea grănicerilor europeni de a interveni eficient a fost puternic afectată de situația pandemică din lunile de primăvară. Instituția, aflată într-un plin proces de reformare prin care își construiește propriul corp permanent de grăniceri europeni, a fost lovită și de o tăiere de buget anunțată în 2019, dar consfințită după pandemie, când Comisia Europeană a trebuit să prezinte un plan de relansare economică și să alcătuiască noi fonduri dedicate țărilor afectate de pandemie.

„S-a decis în cadrul negocierilor la nivelul UE ca bugetul să fie redus. Acum ne uităm practic la un buget tăiat cu circa 40-50%. E o situație îngrijorătoare. Un element strategic, cheie al Corpului Permanent Frontex, nu e doar să avem angajații pe care îi recrutăm, ci să avem echipamentele tehnice necesare", susține directorul Fabrice Leggeri în interviul acordat HotNews.ro. În prezent, Frontex funcționează după un model operațional în care închiriază de la statele membre vehiculele, navele, avioanele sau elicopterele necesare pentru diverse operațiuni.

„Acest lucru înseamnă și un deranj pentru statele membre, e dificil de planificat și există o flexibilitate mai redusă. Spre exemplu, la început de martie, în Grecia, ne-am confruntat cu lipsa de nave, de echipamente tehnice. Deși a existat o susținere puternică pentru dislocarea rapidă a unei operațiuni Frontex în Grecia, problema e că există o lipsă de capacitate europeană sau națională de gestionare a granițelor din punct de vedere al echipamentelor tehnice", spune directorul Agenției.

„Sunt îngrijorat în ceea ce privește echipamentul tehnic - achiziția de nave, de avioane, elicoptere... Avem nevoie de aceste investiții și aici cred că nu ne va ajunge bugetul", spune oficialul european, subliniind că acum nu ar fi un moment potrivit „să tăiem mijloacele care ne ajută să administrăm granițele". Directorul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă spune că tăierile de buget au fost decise înainte de pandemie și au fost confirmate după pandemie.

„Dar această pandemie a arătat tocmai că avem nevoie de granițe externe care să funcționeze foarte bine. Managementul granițelor externe nu se referă numai la migrația neregulată, returnarea migranților sau crima transfrontalieră. Am descoperit în ultimele luni că atunci când granițele externe nu pot opri sau tempera o pandemie globală, atunci suntem cu toții în pericol. [Pandemia] ne-a obligat să ne închidem toți, să impunem restricții de mobilitate. Am avut de-a face cu situații pe care niciun cetățean UE nu și le-ar fi imaginat", detaliază Fabrice Leggeri.

Potrivit acestuia, managementul granițelor ține de administrarea adecvată a mobilității umane, iar noua realitate impune și o atenție în plus acordată dimensiunii sanitare. Fabrice Leggeri susține că situația granițelor în contextul pandemiei este strâns legată de impactul economic pe care Europa îl va resimți, dar și că autoritățile de pe toate planurile trebuie să fie pregătite pentru un al doilea val sau dacă pandemia va rămâne puternic activă în alte părți din lume.

„Controlul granițelor ține de mobilitate. Boala s-a răspândit pe fondul mobilității umane. Din această cauză statele au decis la nivel național să-și închidă granițele. A avut efect, numărul de cazuri a scăzut, dar nu putem sta așa la nesfârșit. Trebuie să fim atenți la ce spun specialiștii, dacă vine un al doilea val. Trebuie să învățăm cum să trăim, cum să lucrăm și cum să călătorim în această situație în care vom face față unei pandemii. Dacă nu e vorba de COVID-19, ar putea fi alta. Într-un moment al globalizării, în care mobilitatea e un datum, trebuie să ne dotăm cu capacități de gestionare a frontierelor, să punem în funcțiune sisteme care ne permit să diminuăm riscul pandemic", spune Leggeri.