Acordul lui Trump privind metalele rare. Ucraina riscă să repete greșeala din Primul Război Mondial

Postat la: 13.02.2025 |

Istoria ne arată că, atunci când se întâmplă un compromis pentru resurse naturale, riscurile sunt mari, iar lecțiile nu sunt niciodată uitate. Astăzi, este vorba despre litiu, dar în urmă cu un secol, Ucraina s-a confruntat cu o situație similară, atunci când Germania s-a folosit de necesitățile sale pentru a pune mâna pe resursele naturale ale țării, fără a ține cont de soarta națiunii.

Astăzi, în loc de grâne, se negociază minerale rare. Este timpul pentru reflecție, avertizează în publicația Kyiv Independent fostul ministru de Externe al Ucrainei Dmitro Kuleba. Pe 10 februarie 2025, Donald Trump a anunțat că SUA intenționează să obțină minerale rare în valoare de 500 de miliarde de dolari, ca parte a sprijinului continuu pentru Ucraina, în plin război cu Rusia. Atunci când istoria se repetă, trebuie să învățăm din greșelile trecute.

La începutul anului 1918, în plin Prim Război Mondial, Germania și Austro-Ungaria erau dependente de resursele naturale pentru a-și susține eforturile de război. Ucraina, proaspăt ieșită de sub jugul Imperiului Rus, avea tot ce îi trebuia - cereale, ulei, carne și petrol. Văzând o oportunitate, Germania a intervenit. Așa cum ar fi spus Donald Trump acum 100 de ani, a fost o afacere excelentă.

Prin Tratatul de la Brest-Litovsk, Germania și-a trimis trupele în Ucraina, sub pretextul protejării independenței față de bolșevici, în schimbul resurselor. Ucraina, în acest context, a recăpătat o parte din puterea pierdută în fața ofensivei bolșevice, dar nu a știut că sprijinul german venea cu un preț. Germanii nu s-au mulțumit doar cu resursele, ci au decis că Ucraina nu poate fi independentă fără ajutorul lor, înlăturând conducerea UPR și impunându-l pe hatmanul Pavlo Skoropadski.

Aceasta a fost o soluție de compromis, dar nu a fost una de durată. Când Germania a pierdut războiul, interesul ei pentru Ucraina s-a stins, iar retragerea forțelor germane a lăsat țara vulnerabilă. După prăbușirea puterii germane, Ucraina a fost din nou expusă presiunii Moscovei, iar rezistența față de hatmanul Skoropadski a crescut, facilitând întoarcerea bolșevicilor. În 1919, Simon Petliura a preluat controlul, doar pentru a fi nevoit să cedeze teritorii în fața Poloniei, dar fără a reuși să înfrunte Moscova.

Astăzi, istoria se repetă, dar, de data aceasta, actorul principal sunt Statele Unite, nu Germania. În loc de cereale, sunt resurse minerale, iar politica se joacă pe alt teren - litiu și grafit în loc de ulei sau grâne. La fel ca acum un secol, Ucraina riscă să piardă din suveranitate, în fața unor interese internaționale care nu țin cont de voința poporului ucrainean.

Politica mondială este brutală și nu există loc pentru iluzii. Fără unitate internă și fără pârghii pentru a proteja propriile interese, Ucraina riscă să devină o piesă pe tabla de șah a altor mari puteri. Lecțiile trecutului sunt clare: nu există milă în afaceri internaționale, iar în lipsa unei coeziuni interne, orice țară poate fi abandonată.

Greșelile pe care Ucraina trebuie să le evite pentru a nu repeta tragediile din istorie:

1.Politicienii trebuie să evite conflictele interne - Dăunând statului și poporului, conflictele interne dintre liderii politici doar întăresc poziția inamicilor externi, iar Moscova profită de orice divizare.

2. Unitatea internă trebuie să fie prioritară. În fața intereselor externe, indiferent de natura lor, Ucraina trebuie să rămână unită. Aliații vor pune întotdeauna interesele proprii pe primul loc, iar guvernul ucrainean trebuie să fie transparent cu cetățenii despre această realitate.

3. Societatea trebuie să înțeleagă că războiul nu se va încheia cu un simplu armistițiu. Chiar dacă ar ajunge la un acord de încetare a focului, Ucraina trebuie să fie conștientă că Moscova nu va renunța niciodată la obiectivul său final: întoarcerea întregii Ucraine. Dacă oamenii își vor pierde încrederea în stat, vor permite Rusiei să distrugă mai întâi statul, apoi poporul.