Conflictul dintre Israel și Iran, un potenţial focar de criză globală: prețul petrolului explodează, iar scenariile economice devin tot mai sumbre

Postat la: 14.06.2025 |

Pieţele petroliere şi-au inversat tendinţa în doar două zile, trecând de la temerile legate de supraproducţie la îngrijorări privind o posibilă penurie de petrol, în urma atacurilor lansate de Israel asupra Iranului şi a ameninţărilor de represalii venite de la Teheran, care au dus vineri la creşterea cu circa 8% a preţurilor ţiţeiului.

Preţul petrolului Brent a crescut vineri cu până la 13%, atingând cel mai ridicat nivel din ianuarie, înainte de a-şi tempera avansul la circa 7%, pe fondul temerilor privind o întrerupere majoră a aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Analiştii avertizează că, dacă exporturile de petrol ale Iranului, de peste 2 milioane de barili pe zi (bpd), ar fi afectate semnificativ, doar Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite ar putea reacţiona rapid prin creşterea producţiei, cu o capacitate suplimentară estimată la 3,5 milioane bpd. Însă această rezervă ar acoperi abia producţia actuală a Iranului, lăsând piaţa extrem de vulnerabilă la alte perturbări.

Riscurile sunt accentuate de poziţia geostrategică a Iranului. Teheranul a ameninţat în trecut că va bloca Strâmtoarea Hormuz, ruta prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global. Atacuri asupra infrastructurii petroliere regionale sau a navelor din zonă ar putea duce la o explozie a preţurilor.

"Un atac major care ar afecta transporturile prin Hormuz sau ţinte militare americane ar putea urca preţul petrolului cu peste 20 de dolari/baril," avertizează Jorge Leon, analist geopolitic la Rystad Energy şi fost oficial OPEC.

OPEC+ menţine încă reduceri de producţie de aproximativ 4,5 milioane bpd. Deşi pe hârtie aceste volume ar putea fi reactivate, analiştii subliniază că o parte importantă din această capacitate de rezervă este "doar teoretică". Investiţiile reduse din ultimii ani, cauzate de pandemia COVID-19 şi de sancţiunile occidentale împotriva Iranului, Rusiei şi Venezuelei, au afectat serios capacitatea efectivă de producţie.

Arabia Saudită ar putea urca producţia de la 9,5 la 12 milioane bpd, dar o asemenea capacitate a fost testată o singură dată, în martie 2020, într-un context de război al preţurilor cu Rusia. În plus, saudiţii au renunţat la planurile de extindere a capacităţii de producţie, redirecţionând investiţiile către alte proiecte strategice.

În cazul Rusiei, JP Morgan estimează că Moscova ar putea adăuga doar 250.000 bpd în următoarele trei luni, din cauza sancţiunilor economice. În ceea ce priveşte Emiratele Arabe Unite, estimările privind potenţialul maxim variază între 4 şi 4,85 milioane bpd, dar şi aici diferenţele între cifrele oficiale şi cele reale sunt semnificative.

Tensiunile legate de cine poate livra "barili reali" de petrol au creat deja divergenţe în cadrul OPEC+. Arabia Saudită susţine eliminarea unor reduceri de producţie de 800.000 bpd până în octombrie, în timp ce Rusia, Algeria şi Oman doresc o pauză în creşterea producţiei începând din iulie.

În cazul unei întreruperi semnificative a exporturilor iraniene, capacitatea OPEC+ de a stabiliza piaţa ar fi extrem de limitată. Cu o rezervă reală de producţie concentrată în mâinile a doar două state, un conflict extins în regiune ar putea declanşa o criză energetică globală, într-un moment în care tensiunile geopolitice şi fragilitatea economică globală ating cote maxime.