Europa a rămas fără muniție împotriva Rusiei. La propriu

Postat la: 10.03.2025 |

Închiderea treptată a industriilor de armament, reducerea cheltuielilor pentru apărare și deficitul de materii prime necesare pentru fabricarea muniției au redus capacitatea de producție europeană.

Experții avertizează de ceva vreme că Europa rămâne fără praf de pușcă, și nu doar în sens metaforic, ci la propriu. Bătrânul Continent s-a angajat într-un proces de externalizare a fabricilor de arme și într-o politică de slăbire a industriei sale de armament, de care acum, cu amenințarea rusă mai evidentă ca niciodată, mulți au început să-și amintească, notează publicația spaniolă La Razon, citată de Rador Radio România.

Fostul diplomat european Josep Borrell a numit-o "viața confortabilă a păcii". Dar amenințarea lui Trump de a nu apăra țările NATO care nu își măresc cheltuielile pentru apărare și, mai presus de toate, concluzia mai mult decât probabilă falsă despre invadarea Ucrainei, i-a făcut pe mulți să vadă că nevoia de a produce mai multe arme nu mai poate fi ignorată. Cu cât mai repede și cu cea mai mare viteză posibilă.

Problema este că acest lucru nu mai este posibil din cauza unui lanț neașteptat care are industria de armament pe de o parte și bumbacul chinezesc pe de altă parte. Acest lucru a fost explicat în aprilie anul trecut de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene de atunci pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate într-un interviu acordat publicației "La Sexta". "Nu putem produce mai multă muniție în Europa pentru că nu producem praf de pușcă. Și nu producem praf de pușcă pentru că materia primă de bază pentru praful de pușcă este bumbacul și nu producem bumbac", a explicat Borrell.

Guvernul ucrainean al lui Volodomir Zelenski a recunoscut deja această problemă și s-a angajat într-un proiect de creștere a bumbacului în unele regiuni ale țării, deși rezultatele nu vor avea niciodată un impact major pe termen scurt.

"Astăzi, principalul nostru furnizor de praf de pușcă este China și pare rezonabil ca, dacă vrem să ne garantăm securitatea, să avem propria noastră capacitate de a produce pentru a face față problemelor care pot apărea", amintește Borrell. "Acest sentiment de a trăi într-o situație de pace, care este ceva foarte confortabil, nu este, din păcate, atât de clar în zilele noastre".

Rădăcina problemei se află într-o politică sistematică de reducere a sectorului de apărare. "Am închis industriile de apărare pe care le aveam pentru că s-a încheiat Războiul Rece și de ce să avem un stoc de muniție dacă nu o vom folosi", spune Borrell.

Unii dintre giganții de arme din Europa, inclusiv Rheinmetall și Lockheed Martin, s-au grăbit pe treabă pentru a-și spori capacitatea de producție după o perioadă în care și-au văzut valoarea scăzând. În plus, țări precum Marea Britanie, Danemarca și Germania și-au schimbat deja abordarea privind creșterea vitezei de producție în apărare.

Planul de reînarmare aprobat recent de Uniunea Europeană, care va presupune injectarea a 800 de miliarde de euro, este cea mai bună dovadă că profeții care au avertizat că nu putem trăi fără mușchiul de a ne apăra nu au fost departe de adevăr.