Trei sferturi din populaţia României mizează pe conturi bancare
Postat la: 01.02.2023 | Scris de: ZIUA NEWS

A fost un timp, în istoria României, când cercuri conservatoare se împotriveau avântului economic care schimbase ţara între Unirea de la 1859 şi Primul Război Mondial, motivând că investiţia de timp, de efort si de bani ar fi inutilă.
Întrebarea era: „De ce ne-ar trebui nouă atâtea fabrici, când la nevoile populaţiei noastre şi ale pieţelor noastre înguste un sfert dintre aceste construcţii ar fi suficiente?"...Astăzi, ipoteza aruncată în spaţiul public, că 12 milioane dintre cetăţenii României nu au nicio legătură cu băncile, nu intră niciodată în bănci, ar putea conduce la o concluzie la fel de falsă şi de nocivă ca aceea din secolul al XIX-lea. Ar putea urma o întrebare la fel absurdă: de ce ne trebuie atâtea bănci dacă atât de mulţi cetăţeni nu intră în ele, nu le folosesc serviciile?
Realitatea este cu totul si cu totul alta: trei sferturi din populaţia României au legături solide cu băncile, deschid conturi de depozite sau conturi curente, obţin carduri de debit sau carduri de credit, fac contracte în temeiul cărora băncile se angajează să le gestioneze banii din conturi achitând-le facturile şi - fapt ce face subiectul multor dezbateri fierbinţi, multor controverse - obţin credite!
A lua în serios ipoteza celor „12 milioane", am extrapola realitatea anilor ‘90, când presa căuta cu lumânarea o rara avis: „români cu conturi în bănci"! Cei care reuşeau atunci să economisească duceau banii la CEC - care nu era bancă - ori îi pierdeau la Caritas sau pe la alte scheme piramidale. În acest context, într-o conferinţă la BNR, a părut excentrică intervenţia unui jurnalist, care a întrebat: „când vom avea şi în România carduri?". Cum răspunsurile primite nu l-au mulţumit, văzându-l în sală pe regretatul academician Costin Kiriţescu, i s-a adresat direct repetându-i întrebarea. „Profesorul de monedă", cum i se spunea în cercurile academice, i-a răspuns cu binecunoscutul lui umor: „Când cardul va putea să fie lipit pe fruntea lăutarului!"... Nimeni, atunci, nu avea un răspuns la această întrebare.
Azi, avem la BNR o statistică exactă. Iar cifrele sunt relevante: numărul cardurilor de debit - 17 milioane, cele pentru salariaţi având ataşate limite de creditare între 1 şi 6 salarii; lor li se adaugă 3 milioane de carduri de credit, cu plafoane de împrumuturi ce pot fi accesate fie prin retrageri de numerar, fie prin cumpărături făcute pe credit. Atât în ţară cât şi oriunde în Uniunea Europeană. Numărul operaţiunilor de plată se ridică la 742 de milioane pe cardurile de debit şi la 51 de milioane pe cele de credit în primele trei trimestre din 2022. În spatele oricărui card fiind, desigur, un cont bancar.
La Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare există, de asemenea, o statistică exactă a creditorilor băncilor din rândul populaţiei. Sunt 13 milioane! Ceea ce înseamnă că marea majoritate a populaţiei României şi-a deschis conturi bancare în care îşi păstrează economisirile. Din aceste depozite este finanţată creditarea în întregul nostru sistem bancar.
Realitatea este că, în România, creditarea populaţiei de către bănci a beneficiat de un climat favorabil după intrarea în NATO, în 2004, şi după aderarea la UE, în 2007. Atunci ne-am despărţit definitiv de vechile tipuri de economisire şi de creditare; prindea cheag un nou stil de legături cu băncile, fundamental schimbat. Creditele bancare, contribuind la extensiunea susţinută a cererii de consum, au împins lucrurile către creştere economică. Şi, deci, către amplificarea şi diversificarea ofertei de bunuri şi de servicii. Prin aceleaşi credite, mase critice de salariaţi, cu deosebire din categoriile cu meserii sigure, au fost legate mai puternic de locurile lor de muncă.
A existat o condiţie, există şi acum această condiţie: cine solicită un credit trebuie să facă proba că poate să-şi plătească şi rata la bancă. Banca vrea dobândă. Şi comisioane. Dar, în schimb, constrânge timpul să alerge repede. Primeşti casa imediat şi plăteşti o viaţă. E mai bine decât să plăteşti o viaţă, economisind, şi să-ţi cumperi casa abia când eşti bătrân. Mai ales acum, sub constrângerea unor crize suprapuse, când lumina şi căldura se scumpesc fără încetare. Iar inflaţia muşcă zdravăn din venituri. De fapt, din puterea de cumpărare a populaţiei şi a companiilor.
Să nu uităm că, înainte ca fluxul de bani să se formeze în bănci iar din bănci să ajungă la populaţie, în prea puţine cazuri o familie de la noi avea posibilitatea să adune ban lângă ban pentru a-şi ridica o casă. Creditul ipotecar a simplificat lucrurile. Desigur, nu în general, ci pentru acea parte a populaţiei cu venituri sigure. Iar, prin extinderea creditării, România s-a ales şi cu un eficient stimulent pentru performanţă. Familia intră în propria-i casă, ipotecată însă în favoarea băncii. Iată motivul ce o face să tragă cu dinţii, muncind şi câştigând bani, pentru a-şi putea plăti casa. Din această competiţie pentru existenţă, desfăşurată pe scară mare, câştigă familia, câştigă societatea. Problemă ce n-ar fi putut fi rezolvată numai prin creşterea veniturilor. Împrumuturile pentru consum s-au extins şi ele, prin credite luate de la ghişeele băncilor sau pe carduri. Creditul de consum s-a dovedit mai rapid, devansând creditul pentru locuinţe.
Încet-încet, începând din 2004-2005, creditele imobiliare şi cele pentru consum au trecut din planul dorinţelor în viaţa de zi cu zi. Băncile au descoperit o nouă sursă de profit. Iar o parte a populaţiei a înţeles că numai prin împrumuturi bancare pot fi rezolvate problemele locative sau pot fi achiziţionate bunuri de consum de folosinţă îndelungată. Chiar dacă, azi, o inflaţie persistentă şi perfidă, de sorginte globală, a făcut să se aprindă o puternică dezbatere publică pe tema costului creditării. Un cumul de riscuri, geopolitic, energetic şi de recesiune, analizat în profunzime la Banca Naţională, în recentul raport asupra stabilităţii financiare, a condus şi conduce încă la scumpirea banilor. Deci şi a creditelor. Dar nu mai sus de jumătate din rata anuală a inflaţiei.
Adrian Vasilescu
-
Salvatorul Ilie,... cu altă pălărie (I)
Guvernul BoloDan a fost investit lunea trecuta pe repede inainte, dupa aproape o luna de amețeala și bajbaiala. E ...
-
Un condamnat pe viață de către instanța de fond în urma unei evidente erori judiciare este abuziv menținut în arest preventiv de Curtea de Apel IașI
Ceea ce s-a intamplat la finalul saptamanii trecute la Curtea de Apel Iași, nu doar ca depașește absolut orice imaginați ...
-
Bolojan a dovedit că știe meserie și cunoaște adevărul despre dezastru!
Mi-e limpede ca majoritații celor ce-mi citiți analizele nu va e deloc simpatic Ilie Bolojan, iar motivul principal și l ...
-
Găina cu ouă de aur a lui Putin făcută țăndări de aviația israeliană
Iranul tocmai incepuse sa livreze Rusiei versiuni ale dronelor cu reacție MS-237, Shahed-238 și Shahed-236, cand visul l ...
-
România, între două Iaduri
De ani de zile și mai mult din noiembrie 2024, pana azi, Romania se zbate intre doua Iaduri: cel al smereniei și cel al ...
-
Liderii din NATO îl lingușesc pe un Trump ce pare abulic, iar spionii ruși ne pun oglinda în față
„A fost mai puțin un Summit NATO și mai mult summitul ´taticului´ Donald Trump și al loviturii sale mi ...
-
Întreb din nou: va mai fi reformat vreodată SRI?
Programul de guvernare al cabinetului Bolojan este sublim, dar din el lipsește orice referire la SRI, bugetofagul campio ...
-
Multinaționalele cu afaceri de miliarde și profit declarat în România 0 - Asta nu este afacere, este hoție!
Deontologii din Coaliția Toxica de Guvernare ne spun ca nu putem taxa multinaționalele, pentru ca speriem, vezi Doamne, ...
-
Reiau mai în detaliu tema "stima noastră și mândria - curvele salvează România" - în urma unor comentarii ce solicitau amănunte scriptice
Am pus la treaba AI-ul si am compilat datele obținand o imagine mai clara, in folosul publicului interesat de finanțele ...
-
O rușine națională: un tablagiu la CCR!
Am trait sa o vedem și pe asta: un fost subofițer de poliție, cu studii ulterioare de drept la fara frecvența, care nu a ...
-
Pe noi cine ne apără de Moșteanu?
Incoerent, dezlanat, cu creierul fleașca in fața unor solicitari necunoscute, repetand ca un papagal kakadu cuvinte chei ...
-
Acei semianalfabeți care ne guvernează
Autorii programului de guvernare, dupa ce ca sunt inepți, mai sunt și semianalfabeți. De exemplu, in domeniul transport ...
-
Mare premiu al Masoneriei "romane" (?) acordat lui Catalin Predoiu exalta numele unui agent al intereselor Moscovei - Nicolae Titulescu
In timp ce URSS era izolat pe scena politica mondiala, cel care l-a luat de manuța pe Litvinov (Ministrul Sovietic de Ex ...
-
Mergem la summitul NATO cu un trio "de comă": Nicușor - Moșteanu - Țoiu!
Vom avea un nou guvern, dupa o luna de zile pierduta in negocieri inutile, dar care au relevat ceea ce mulți știam inca ...
-
Nu mai trageți în Țoiu și Moșteanu. Suntem vinovați cu toții
Ministeriabilii de la Aparare și Externe au atras atenția asupra lor, insa cred ca daca nu existau, trebuiau inventați, ...
-
FĂRĂ INTERESE ROMÂNEȘTI ÎN CSAT
Dominic Fritz, cetațean german fara a fi și cetațean roman, este, cu toate actele in regula, președintele USR. Desigur, ...
-
Trump a arătat lumii că-i prost. Eurasianism, dedolarizare, decăderea Imperiului American
Donald Trump și-a trimis avioanele de razboi in Iran, despre care zice ca au lovit, azi-noapte, trei instalații nucleare ...
-
Ce învățătură de minte am tras din bombardamentele americane din Iran
A fost un bombardament foarte reușit, foarte excelent, foarte minunat. Noroc ca Pakistanul l-a propus deja la Nobelul pe ...
-
Mda. Ciuciu radiații...
Mda. Trump a bombardat cele trei situri nucleare din Iran, doar ca dupa aceea ciuciu urme de radiatii, asa cum ar fi fos ...
-
Am intrat în posesia discursului lui Nicușor către popor: "De ce am acceptat majorarea TVA, deși am jurat pe roșu că n-o fac"
"Dragi compatrioți, frați și surori, cetațeni cu portofele mai subțiri ca foaia de ceapa, Va vorbesc astazi, din inaltul ...
-
Aveți o țară suverană? Nu. E doar pe hârtie.
Cu ani in urma, Basescu v-a spus adevarul. În momentul cand Romania a aderat la UE, condiția principala a fost sa ...
-
Ce s-a întâmplat cu apărarea antiaeriană a Iranului?
Iranul are doua armate distincte. Una in slujba ayatollahului suprem, Corpul Gardienilor Revoluției islamice și armata n ...
-
Bugetarii. Malagambiștii zilelor noastre
Sergiu Malagamba a fost un baterist, dirijor și șef de orchestra, care se imbraca și se tundea nonconformist. În c ...
-
Bună, sunt Bianca...
Buna, sunt Bianca, am 45 de ani și sunt cel mai prost om din țara asta. Daca te uiți la Opelul din 2016 pe care il condu ...
-
Covrigarul Marcel, piatră de moară pentru PSD (II)
În media și pe rețelele de socializare a fost publicata zilele trecute o scrisoare de protest semnata de 13.800 de ...
-
Partidele politice au devenit interpusele serviciilor secrete
Chiar inainte de 18 mai, data finalei prezidențiale, știam ca, daca iese Nicușor Dan președinte, atunci premier va fi Bo ...
-
Bandiții vor să o ungă pe Lia Savonea șefa Curții de Casație
Numele ei este asociat cu antireforma; cu cele mai proaste rapoarte MCV privind performanțele justiției; cu rețeaua sena ...
-
Ce știm și ce nu știm despre amorsarea și subteranele războiului Israel-Iran
Sunteți la curent cu detaliile acestui razboi. E limpede ca cei care ma urmariți sunteți conectați și la restul fluxului ...
-
Covrigarul Marcel, piatră de moară pentru PSD (I)
În media și pe rețelele de socializare a fost publicata zilele trecute o scrisoare de protest semnata de 13.800 de ...
-
Cum un spion german, care este primarul unui mare oras romanesc, a devenit seful unui partid din Romania
Cand analizam biografia lui Dominic Samuel Fritz, actualul primar al Timișoarei, conturul unui activist civic idealist s ...
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu