Mandatul Președintelui României încetează de drept în 21 decembrie 2024, nici o clipă peste ora 00:00!

• Tweet

Doamna avocat dr. Ana-Maria Mihălcescu (Baroul București) a făcut o analiză juridică a situației create în România în data de 6 decembrie, când CCR a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. Cât privește deciziile Curții Constituționale a României referitoare la alegerile pentru Președintele României, constatăm că în prezent există două decizii contradictorii ale acestei instanțe, spune, printre altele, avocatul, citată de Cotidianul.ro.

„1. Mandatul Președintelui României este de 5 ani, deci el încetează de drept în 21 decembrie 2024. Acest termen de 5 ani este termenul maxim al mandatului prezidențial, perioadă pentru care președintele a fost ales. Mandatul președintelui poate înceta înainte de împlinirea acestui termen maxim, dacă între timp noul președinte ales depune jurământul. În niciun caz acest articol nu poate fi interpretat în sensul că mandatul președintelui se prelungește de drept până la depunerea jurământului de către președintele nou ales. O asemenea periculoasă interpretare ar putea conduce la amânarea sine die a alegerilor prezidențiale, cum se întâmplă și acum.

2. Prelungirea mandatului Președintelui României este posibilă, potrivit Constituției, în caz de război sau catastrofă, și se realizează prin lege organică. Așadar, doar Parlamentul poate prelungi mandatul Președintelui României, nu Curtea Constituțională și, în niciun caz, Președintele însuși. Instituția prelungirii de drept a mandatului Președintelui nu este prevăzută de Constituție, teză susținută de autorii Constituției, sens în care se poate cerceta cartea „Constituția României revizuită - comentarii și explicații", publicată în anul 2004, la editura All Beck, în coautorat Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Simina Tănăsescu. Ori, în condițiile în care nu există nici măcar un proiect de lege pentru prelungirea mandatului Președintelui României, este clar că nu se poate vorbi despre o prelungire a mandatului Președintelui României, ci de o vacanță a funcției care se va instala de drept în 21.12.2024, în lipsa unei legi organice adoptată de Parlamentul României, privind prelungirea mandatului președintelui.

3. Cât privește deciziile Curții Constituționale a României referitoare la alegerile pentru Președintele României, constatăm că în prezent există două decizii contradictorii ale acestei instanțe: decizia nr. 31/2024 publicată în MOf nr. 1214/3 decembrie 2024, prin care a fost validat turul 1 al alegerilor prezidențiale desfășurat în 24 noiembrie 2024, și o altă decizie, pronunțată cu doar trei zile mai târziu, respectiv decizia nr. 32/6 decembrie 2024, publicată în MOf nr. 1231/6.12.2024, prin care s-a anulat întregul proces electoral privind alegerea Președintelui României, s-au anulat cele două hotărâri de guvern referitoare la organizarea acestor alegeri și s-a dispus reluarea întregului proces electoral fără a se fixa un termen pentru aceasta.

Într-o situație de acest tip este incident un caz de revizuire, prevăzut de art. 509 alin. 1 punctele 1 (întrucât instanța s-a pronunțat pe ce nu s-a cerut, neexistând o sesizare a instanței), dar și punctul 8 și alin. 2 din art. 509 CPC. Această cerere de revizuire poate fi formulată până în data de 6 ianuarie 2025 și vizează restabilirea legalității prin anularea deciziei date prin încălcarea autorității de lucru judecat și a caracterului obligatoriu erga omnes (deci inclusiv pentru emitenți, judecătorii Curții Constituționale) al deciziei 31/3 decembrie 2024.

Ca un argument suplimentar, arătăm că hotărârile de guvern sunt acte administrative cu caracter normativ a căror anulare este de competența instanțelor de contencios administrativ, sens în care se impune a analiza și incidența cauzei de retractare prevăzută de art. 503 alin. 2 punctul 1 CPC (contestația în anulare). Totodată, apreciem că este incident și art. 503 alin. 1 CPC deoarece părțile interesate nu au fost citate, nu au fost prezente la termenul de judecată și nu au existat dezbateri contradictorii, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a dreptului la apărare", spune avocatul în analiza sa, publicată de Cotidianul.